Connect with us

Economic

Ministrul Agriculturii: România importă cartofi de 64 mil. euro când i-ar putea produce în Brașov și alte patru zone de tradiție

Avatar

Publicat

pe

România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deşi ar putea să-i producă în ţară, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere online privind piaţa cartofului.

Publicitate

„Astăzi după datele APIA avem o suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă după spusele celor de la Covasna maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era undeva de 64 de milioane de euro. Practic, noi ca ţară, cheltuim 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-am putea produce la noi în ţară. Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că săptămâna trecută a participat la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna – zona cu tradiţie în cultivarea cartofilor din România – unde a aflat care sunt probelemele reale cu care se confruntă producătorii de cartofi.

„Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpărare ale cumpărătorului final. Dacă până de curând consumatorul final obişnuia să îşi cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna şi să şi-o depoziteze – atunci producătorii principali de cartofi puteau să îşi desfacă toată producţia la un preţ avantajos – în ultima perioadă fiecare cumpără 1-2 maximum 5 kilograme şi doar anumite sortimente de cartofi, iar toată această parte de depozitare s-a transferat pe umerii producătorilor. Ei neavând capacitate de depozitare sunt nevoiţi să vândă producţia la preţuri deosebit de dezavantajoase. Dacă încearcă să depoziteze în condiţii improprii, producţia se degradează, preţul scade şi de acea şi apetenţa unora de a mai cultiva cartofi. Suprafeţele cu cartofi s-au diminuat”, a subliniat ministrul.

Publicitate

Producătorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a producţiei de cartofi, care să se extindă pe mai mulţi ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finanţa într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare şi de a spijini prin schemele avute la dispoziţie şi cartoful pentru sămânţă, cel care o valoare genetică ridicată şi permite producţii medii de 30 de tone la hectar.

„Astfel, în maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor prezentate de organizatorul evenimentului, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone iar preţul de 721 dolari pe tonă.

Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Publicitate

Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.

România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 – 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 – 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme, însă lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi.

Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.

Publicitate

Ministrul Adrian Oros a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România. Sub umbrela FNCR, evenimentul a prezentat obiectivele comune pe întreaga filieră de produs, de la producţie, procesare şi până la desfacere.

Oportunităţile oferite de platforma de eveniment www.virtualagro.ro includ generarea de noi contacte dar şi matchmaking, sporind astfel conectarea participanţilor dar şi impactul expozanţilor în rândul comunităţilor profesionale din sector.

Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

După 30 de ani în România, Stefanel închide toate magazinele de la noi, inclusiv cel de la Brașov

Redactia

Publicat

pe

Grupul italian de modă Stefanel, primul retailer străin venit în România, în 1991, și, astfel, un deschizător de drumuri pentru retailerii străini din industria modei de pe piața locală, se pregătește să își închidă toate magazinele din România, afacerea fiind preluată de un alt retailer italian de modă, dar cu prețuri reduse, OVS, controlat de fondul de investiții italian Tamburi Investment Partners.

Publicitate

În contextul acestei tranzacții, toate cele circa 10 magazine din România vor fi închise în perioada următoare, afectând aproximativ 50 de angajați.

Stefanel, o afacere de familie lansată în 1959, a intrat în insolvență și administrare judiciară în septembrie 2019, fiind scoasă la vânzare în vara anului trecut. Luna trecută, brandul a fost cumpărat, cu 3,2 milioane euro, de OVS, care mai deține în portofoliu magazinul universal Upim și retailerul de articole pentru casă Croff. Imediat după semnarea tranzacției, Stefano Beraldo, CEO OVS, a anunțat că doar o parte dintre unitățile și angajații Stefanel vor fi păstrați. Acum, decizia este ca pe „lista neagră” să intre, în totalitate, și magazinele din România.

Aflați amănunte de pe profit.ro.

Citește mai mult

Economic

Profitul IAR Braşov a scăzut anul trecut cu 31%. Cu toate acestea, profitul companiei a fost de peste 34 de milioane de lei

Redactia Brasov

Publicat

pe

IAR Braşov, companie ce realizează mentenanţă şi reparaţii pentru elicoptere, a raportat, pentru anul trecut, un profit net preliminar de 34,06 milioane de lei, cu 31% sub cel din 2019, în contextul diminuării veniturilor din exploatare cu 31%, la 261,64 milioane de lei, reiese din raportul emitentului publicat astăzi de companie pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Publicitate

Cheltuielile cu materiile prime, materialele şi mărfurile au fost de 178,32 milioane de lei, în scădere cu 33% faţă de cele din 2019, în timp ce cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 46,59 milioane de lei, în creştere cu 13,4%, pentru aceeaşi perioadă de raportare. La finele anului trecut, cheltuielile totale de exploatare ale companiei aeronautice erau de 221,23 milioane de lei, cu 33% mai mici decât cele din anul anterior, în sumă de 329,78 milioane de lei.

În acest context, IAR Braşov a raportat pentru 2020 un profit din exploatare de 40,4 milioane lei, cu 22% mai mic decât cel din anul anterior, rezultat ce a fost deteriorat de o pierdere financiară de 3,48 milioane de lei (faţă de un profit de 4,44 milioane lei în 2019).

Acţionarul principal al IAR Braşov este Statul Român care, prin Ministerul Economiei deţine 64,89% din compania aeronautică, scrie bursa.ro.

Citește mai mult

Economic

Piaţa rezidenţială s-a schimbat în ultimul an. Autorizaţiile de construire pentru case au accelerat pe final de 2020 comparativ cu cele pentru blocuri

Redactia

Publicat

pe

Numărul autorizaţiilor de cons­trui­re pentru case a fost în decembrie 2020 de 13 ori mai mare faţă de al celor pentru blocuri. Diferenţa dintre cele două tipuri de construcţii era, în aceleaşi două luni din 2019, de nouă ori (în noiembrie) şi de şase ori (în decembrie), arată calculele făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Publicitate

Mai mult, în decembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019, numărul autorizaţiilor de construire pentru case a fost cu 18% mai mare, în vreme ce al celor pentru blocuri – cu 41% mai mic. Deşi tendinţele abia acum se conturează, decizia de a construi o casă fiind una care necesită timp şi analiză îndelungată, datele Institutului Naţional de Statistică arată că interesul pentru spaţii verzi, curte şi aer curat în jurul casei este tot mai mare.

„Piaţa rezidenţială s-a schimbat în ultimul an în principal la nivel de percepţie şi din punctul de vedere al dorinţelor cumpă­răto­rilor. Poate cea mai importantă schimbare ţine de suprafaţa în sine a locuinţei. Tot mai mulţi cumpărători au căutat locuinţe cu un spaţiu exterior mai mare, fie că vorbim de terase şi grădini sau balcoane. Concomitent, a crescut şi nevoia pentru o suprafaţă interioară mai mare, spaţiul suplimentar fiind de regulă necesar pentru amenajarea unei zone dedicate desfăşurării activităţii profesionale. Aceste două nevoi au dus la o creştere a cererii pe segmentul de case“, spune Viorel Mohorea, condominium sales manager în cadrul agenţiei SVN România.

Publicitate

Per total, numărul autorizaţiilor de construire acordate în 2020 pentru locuinţe este cu 1% mai mic faţă de 2019. Astfel, în 2020 s-au eliberat 41.311 astfel de documente, faţă de 42.541 în 2019. Scăderea numărului de autorizaţii eliberate anul trecut produce efecte în lanţ, ajungând până la cei care fabrică materiale de construcţii.

„Declinul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale din 2020, coroborat cu nivelul ridicat al percepţiei de risc pe care consumatorii o au, va produce efecte şi pe piaţa de acoperişuri“, spune Horaţiu Ţepeş, proprietarul producătorului de acoperişuri Bilka Steel din Braşov.

Aceeaşi temere se resimte şi în alte sec­toa­re din piaţa extinsă a materialelor pentru cons­trucţii.

„În pofida evoluţiei bune de până acum, cu siguranţă că influenţa pandemiei îşi va arăta consecinţele în 2021 şi, foarte pro­babil, şi în 2022. Volumul deosebit de scăzut al soli­ci­tării au­to­ri­zaţiilor de construire repre­zintă un sem­­­nal timpuriu al volumului redus de pro­iecte ca­re vor demara“, spun şi reprezen­tanţii GEZE România, subsidiara locală a pro­du­că­torului german de uşi cu acţionare automată GEZE.

Această schimbare de trend, care se manifestă prin creşterea interesului pentru viaţa la casă, vine după ce, în ultimul deceniu, numărul autorizaţiilor eliberate anual pentru construirea blocurilor aproape s-a triplat, în timp ce avizele pentru case au cunoscut o scădere de 4% în acelaşi interval, potrivit unei analize a ZF. Astfel, dacă în 2010 s-au acordat mai puţin de 1.500 de autorizaţii pentru ridicarea blocurilor, în 2019 numărul lor a depăşit 3.700. În acelaşi timp, avizele pentru case au fost în 2019 în număr de aproximativ 38.800, faţă de aproape 41.000 în 2010.

Publicitate

Izolarea din timpul stării de urgenţă i-a făcut însă pe mulţi români să-şi dea seama cât este de important să aibă posibilitatea de a avea aer curat şi spaţiu în jurul casei. Încă din luna aprilie 2020 apăruseră multe anunţuri ale locuitorilor din oraşe care căutau să închirieze sau să cumpere case la curte. Dezvoltatorii imobiliari spun şi ei că oamenii devin mai interesaţi de case decât de apartamente în blocuri, singura problemă fiind că, de regulă, casele se găsesc în zone limitrofe marilor oraşe, iar cel puţin în zona Bucureştiului infrastruc­tura urbană pentru a avea acces la centrul oraşului este ineficientă.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>