Connect with us
Publicitate

Economic

Migrație spre sate în judeţul Braşov. Tot mai mulţi braşoveni se despart de oraş pentru a se muta în localităţile din apropiere

Publicat

pe

În ultimii 10 ani, populația județului Brașov a rămas aproape neschimbată, însă orașele au cu 20.000 de locuitori mai puțin, în timp ce satele au cu aceeași cifră mai mulți.

Pentru prima dată în istoria României, numărul celor care pleacă dinspre orașe spre sate este mai mare decât al celor care decis să facă pasul în sens opus, în județul Brașov. Datele de la Recensământul Populației și Locuințelor arată în mod clar că avem o migrație spre sate, deși devenise evident încă dinainte de recensământ.

Potrivit datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Brașov – primele rezultate definitive în urma Recensământului – populația județului Brașov a scăzut cu aproximativ 2.600 de persoane în ultimii 10 ani. Totuși, populația urbană a scăzut cu peste 21.000 de locuitori, pe când cea din mediul rural a crescut cu aproape 18.000.

Efectul se vede în primul rând în municipiul Brașov și localitățile din jur. Reședința de județ avea la ultimul recensământ jumătate din populația județului. Acum, doar 237.000 de brașoveni din cei 546.000 locuiesc în orașul de la poalele Tâmpei. În schimb, comunele Tărlungeni și Sânpetru au acum aproximativ 12.000 de locuitori fiecare, față de acum 10 ani, când aveau în jur de 3 sau 4 mii de locuitori.

Publicitate

Creșterea populației la sate a adus probleme noi

Și Hărmanul a ajuns acum la peste 7.000 de locuitori, Prejmer are aproape 9.000, Feldioara și Cristian au peste 6.000 fiecare, iar Bod are peste 5.000. La Brașov nu există o comună cum este Florești, la Cluj, în care să se strângă aproape toți cei care vor să se mute la țară, toate satele din jur fiind atractive.

Creșterea substanțială a numărului de locuitori din aceste comune a venit odată cu probleme pe care localitățile nu le cunoșteau. Cel mai vizibil pentru cei care locuiesc în continuare în Brașov este traficul dinspre acestea spre municipiu. În schimb, cei care s-au mutat din oraș au constatat că grădinițele și școlile nu fac față numărului mult mai mare de copii.

Primăria Brașov și cele din jur au purtat discuții referitoare la drumuri care să mai descarce din traficul extrem de aglomerat din acest moment. La orele de vârf, să ajungi din Sânpetru în Brașov este mult mai rapid cu bicicleta sau chiar pe jos, ținând cont că, practic, cele două localități sunt acum unite.

Orășeni în acte, săteni în fapt

Foarte mulți dintre „noii țărani” își duc în continuare copiii la școală sau grădiniță în Brașov (pentru aceasta, cel puțin un părinte și-a păstrat buletinul de Brașov și, de fapt, numărul locuitorilor din sate este chiar mai mare decât a reieșit în urma recensământului și avem de fapt, o și mai mare migrație spre sate).

Aceasta îi mai poate împărți pe cei care fac naveta la Brașov. Unii merg la ora la care încep școlile, alții la ora la care încep munca. În practică, avem două intervale orare, dimineața, la care se circulă bară la bară, până spre zonele mai centrale din Brașov.

Județul Brașov are alte 3 municipii și 6 orașe, dintre care municipiile Săcele și Codlea și orașele Ghimbav, Predeal și Râșnov fac parte din Zona Metropolitană. În toate acestea, la fel ca în Brașov, populația a scăzut. În 1992, peste 77% din populația județului locuia la oraș, acum mai puțin de 69% mai stau în mediul urban.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes