Connect with us

Fapt divers

Mărturia unei doctorițe din Brașov: „Apogeul suferinței l-am atins în momentul în care am pierdut în mod inexplicabil o colegă tânără, aparent sănătoasă, jovială, mamă și soție la rândul ei”

Redactia Brasov

Publicat

pe

Un medic alergolog a povestit experiența ei de la vaccinarea anti Covid. “Trebuie să îi protejăm pe cei dragi nouă, pe cei din jurul nostru și pe cei mai vulnerabili, care nu se pot vaccina sau care își pot pierde viața în urma infectării.” Alma Bălan, medic specialist alergologie-imunologie clinică în Spitalul Militar “Regina Maria” Brașov.

Publicitate

Vă invităm să citiți mărturia unui medic care s-a vaccinat sub atenta supraveghere a colegilor săi bine pregătiți pentru orice situație (inclusiv pentru șoc anafilactic), știind că istoricul de alergie la medicamente nu constituie contraindicație de vaccinare.

“Bună ziua,

Publicitate

Sunt Alma Bălan, medic specialist alergologie-imunologie clinică în cadrul Spitalului Militar de Urgență “Regina Maria” Brașov, dar mai presus de toate, sunt mamă, fiică, soție… sunt om în cele dintâi. Prețuiesc viața mai presus de orice. Îmi place să văd oameni sănătoși și fericiți în jurul meu. Pandemia a așezat însă o cortină întunecată peste noi toți, peste viața noastră. Virusul SARS-CoV2 a trasat brutal bariere între noi, ne-a scos din ritmul cotidian, ne-a accelerat bătăile inimii sau le-a oprit.

Începutul pandemiei a însemnat pentru noi toți o mare undă de șoc. Panica ne-a cuprins pe toți fără excepție, chiar și pe cei care nu recunosc acest fapt. Inițial, frica aproape că m-a paralizat, ziua și noaptea erau totuna, informația era prea multă și parcă prea puțină. Apogeul suferinței l-am atins în momentul în care am pierdut în mod inexplicabil o colegă tânără, aparent sănătoasă, jovială, mamă și soție la rândul ei. A fost momentul în care am conștientizat că trebuie să redevenim raționali și să luptăm pentru viața noastră. Am început să ne informăm zilnic, să respectăm măsurile drastice de protecție, să formăm o echipă și mai puternică, de profesioniști care iau atitudine.

Publicitate

Vaccinul era un vis aproape de neatins sau foarte îndepărtat la un moment dat, având în vedere că ne luptam cu un inamic prea puțin cunoscut. Ca imunolog, știu că doar un vaccin ne poate readuce la normalitate. Și cu toate acestea, decizia de a mă vaccina a fost una dificilă pentru că am un istoric de șoc anafilactic repetat la medicamente. Înţeleg foarte bine pacienții care au trăit o astfel de experiență și le înțeleg teama de a se vaccina.

Decizia de vaccinare trebuie să fie una rațională, informată și să vizeze binele comun, nu doar pe cel personal. Consider că în situația actuală nu ne permitem să ne gândim doar la noi. Am încercat din plin sentimentul de singurătate și izolare, deci știm că singuri suntem nefericiți, neîmpliniți. Trebuie să punem în balanță riscurile și beneficiile, să cântărim ce ne amenință mai mult: această infecție cu evoluție imprevizibilă și fără un tratament curativ sau riscurile minime asociate vaccinării?

Acceptarea vaccinării are drept scop binele comun, mai presus de cel personal. Trebuie să îi protejăm pe cei dragi nouă, pe cei din jurul nostru și pe cei mai vulnerabili, care nu se pot vaccina sau care își pot pierde viața în urma infectării.

Publicitate

Vă sfătuiesc să vă informați din surse sigure (https://vaccinare-covid.gov.ro/), discutați cu medicul de familie și ignorați-i pe cei care împrăștie panică și dezinformare. Vaccinarea nu este obligatorie, este voluntară și are ca unic scop oprirea răspândirii virusului cu ajutorul unui vaccin sigur, care nu poate induce boala. Vaccinul conține doar informația care învață sistemul nostru imunitar să dezvolte rapid anticorpi atunci când intră în contact cu virusul, astfel încât virusul nu va mai avea timp să ne invadeze organismul.

M-am vaccinat în 31 decembrie 2020 sub atenta supraveghere a colegilor mei bine pregătiți pentru orice situație (inclusiv pentru șoc anafilactic), știind că istoricul de alergie la medicamente nu constituie contraindicație de vaccinare. Am început anul 2021 cu o ușoară oboseală și durere locală (care au durat doar 10-12 ore), dar cu sufletul plin de SPERANȚĂ.” doctor Alma Bălan, medic specialist alergologie şi imunologie clinică, la Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Braşov

Publicitate
Spune-ți părerea

Fapt divers

Primul exemplar din noua carte a lui Marian Godină, trimis cu dedicație lui Liviu Dragnea la penitenciarul Rahova. Mesajul polițistului pentru fostul lider PSD

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Polițistul brașovean a anunțat pe Facebook apariția noii sale cărți, „Pădurea”. Aceasta este a patra carte publicată de Marian Godină.

„În misiune cu Marian”, „Flash-uri din sens opus” și „Pablo, the alpaca” sunt alte cărți apărute în ultimii ani sub semnătură lui Godină.

Publicitate

„Noua mea carte, „Pădurea”, a sosit azi de la tipografie și am început expedierile.
Până pe 8 martie o puteți comanda cu semnătură de pe www.curteaveche.ro/p/pădurea”, a scris Marian Godina pe Facebook.

Prima copie i-a fost trimisă cu dedicație lui Liviu Dragnea, pe adresa penitenciarului Rahova.

Publicitate

„Domnului Liviu Dragnea, pentru a vă trece timpul mai repede!

Cartea e inspirată din vremurile în care Teleormanul nu avea nicio librărie și e pentru toate vârstele, deci i-o puteți da și Irieni.

Cu drag,

Publicitate

Marian Godină” a fost dedicația lui Godină pentru fostul lider PSD.

 

Citește mai mult

Fapt divers

Cel mai lung tunel din România se află în județul Brașov

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Când vine vorba de infrastructură România este un dezastru. Investițiile realizate de-a lungul timpului în căile ferate, autostrăzi și șosele au fost minime spre deloc. Cam tot ceea ce s-a realizat în această țară a fost făcut înainte de Revoluție.

România ocupă un loc codaş în Europa în privinţa tunelurilor rutiere şi feroviare. Între anii 1924 – 1929 a fost realizat cel mai mare tunel din țară.

Publicitate

Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România, situat pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov. Lucrarea are o lungime de 4.369,5 m şi este prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

A fost construit de firma germană Julius Berger și poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 25 iunie 1931, cu toate că era un proiect mai vechi care avea ca scop realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii. Pe partea moldoveană se realizase încă din anul 1909 o cale ferată între Buzău şi Nehoiaş.

Publicitate

Infrastructura rutieră, la pământ

România mai are tuneluri care merită luate în evidență, însă suntem departe de Europa. În localitatea Tălăşmani, la limita dintre judeţele Galaţi şi Vaslui, se găseşte al doilea tunel ca lungime din România. Tunelul de la Tălăşmani are lungimea de 3.330 metri.
Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972.

După ani buni în care nu se construit nimic, autoritățile au în lucru realizarea unui nou tunel, cu o lungime de aproape trei kilometri, care urmează a fi făcut pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Are o valoare estimată de peste un miliard de lei, iar pentru construcția sa au fost depuse luna trecută 12 oferte din partea mai multor firme din China, Turcia și Europa.

Citește mai mult

Fapt divers

VIDEO / Proprietarul singurei Dacii D6 Estafette funcţionale din România este un braşovean. Modelul exclusivist a fost produs în doar 642 examplare în timpul „Epocii de Aur”

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Dacia D6 Estafette a fost una dintre cele mai rare Dacii. Mașina a fost un model exclusivist produs în doar 642 de unități, pe durata a patru ani. De fapt, Dacia D6 Estafette a fost o asamblare în sistem CKD a modelului francez Renault Estafette. Modelul românesc are o poveste uimitoare și, se spune, că ar fi fost interzis pentru că nu era pe placul Elenei Ceaușescu.

Dacia D6 Estafette a fost asamblată în România între anii 1975 și 1978 și au fost realizate 642 de exemplare. 176 de unități în anul 1975, 49 în 1976, 371 în 1977 și 4 în 1978. Automobilul avea același motor ca Dacia 1300, diferența era doar în ceea ce privește caroseria. Sistemul de frânare de pe puntea spate, dar și anvelopele, tapiteria și geamurile au fost produse la noi în România. Doar pompa de apă și carcasa filtrului de aer nu erau produse în țara noastră.

Publicitate

Modelul a fost catalogat încă de la început ca fiind ”diferit” și un pic cam excentric. De fapt, Dacia D6 Estafette era genul de automobil dedicat hipioților sau celor care voiau să-și trăiască viața ”altfel”. Exact cum s-a întâmplat în cazul Volkswagen Transporter.

Dacia D6 Estafette nu a fost deloc pe placul autorităților comuniste care păreau că pierd controlul lăsând la vânzare astfel de automobile. În plus, comuniștii nu-și doreau ca oamenii să-și trăiască viața într-un mod prea ”libertin”. Se spune că Elena Ceaușescu a fost cea care ar fi dat dispoziție ca automobilul să nu fie vândut cetățenilor. Așadar, aproape toate modelele D6 Estafette care au fost produse au fost date în folosință institutiilor de stat. Cele mai multe modele Dacia D6 Estafette le-au primit angajații Poștei Române.

Publicitate

Câțiva ani mai târziu, Uzina Autobuzul din Capitală a încercat echiparea unei caroserii TV (Tudor Vladimirescu) cu mecanica Estafette, proiectul fiind catalogat drept un eșec.

Câte exemplare Dacia D6 Estafette mai sunt ”în viață”?

Astăzi, pot fi numărate pe degetele de la o mână numărul de mașini Dacia D6 Estafette iar în România mai există doar una funcțională, cea a unui brașovean. La ediția a IX-a a evenimentului ”Întâlnire Dacia Clasic”, care a avut loc în anul 2017, a participat un astfel de model. Dacia D6 Estafette s-a păstrat foarte bine și este înmatriculată în Brașov. ”Vreo trei ani de zile am căutat această mașină până acum cumpărat-o. Partea mecanică nu este complicată, probleme am avut cu partea de tinichigerie”, avea să declare pentru Mașinistul. Dudi Levente, proprietarul celei mai rare Dacii din România. Dat fiind că automobilul este extrem de valoros, Dudi Levente a mai cumpărat un model doar pentru piesele de schimb.

video

 

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>