Ludovic Orban (PNL) – ales preşedinte al Camerei Deputaţilor. Anca Dragu (USR PLUS) – noul președinte al Senatului.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost ales, în noaptea de luni spre marţi, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

El a obţinut 179 de voturi „pentru” şi 110 „împotrivă”.

Contracandidatul său, social-democratul Alfred Simonis, a obţinut 110 voturi „pentru” şi 179 „împotrivă”.

Camera Deputaţilor şi-a ales, în noaptea de luni spre marţi, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii, care, împreună cu preşedintele forului legislativ, compun Biroul permanent.

S-au înregistrat 288 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă” pentru lista de candidaţi pentru aceste funcţii.

Votul a fost secret cu bile.

Vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor vor fi: Marius Budăi şi Alexandru Rafila (PSD), Laurenţiu Leoreanu (PNL) şi Cristina Prună (USR).

Secretari ai Camerei vor fi Daniel Suciu (PSD), Cristian Buican (PNL), Oana Murariu (USR) şi Ovidiu Ganţ (minorităţi).

De asemenea, chestori ai Camerei Deputaţilor vor fi Alexandra Presură (PSD), George Cristian Tuţă (PNL), Antonio Andruşceac (AUR) şi Seres Denes (UDMR).

Potrivit Regulamentului, Biroul permanent al Camerei este compus din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului forului legislativ, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

SENAT

Senatorul USR PLUS Anca Dragu a fost aleasă, luni, în funcţia de preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului.

Ea a obţinut 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”.

Social-democratul Lucian Romaşcanu, care a candidat şi el pentru această funcţie, a obţinut 51 de voturi „pentru” şi 75 de voturi „împotrivă”.

La şedinţă au fost prezenţi 133 din cei 136 de senatori şi s-au înregistrat 7 voturi nule.

Preşedintele ales al Senatului, Anca Dragu, a declarat luni seara, în plen, că îşi doreşte ca mandatul său să stea sub auspiciul noţiunii de respect, menţionând că va fi un preşedinte echidistant şi corect, fără să ţină cont de culoarea politică.

„Vă asigur că voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor. Respect înseamnă că Senatul trebuie să revină la rolul său legitim, adică un for al dezbaterilor şi nu un instrument al intereselor înguste de grup. Politicienii trebuie să se gândească exclusiv la binele public, nu la binele personal.”, a subliniat preşedintele Senatului.

Ea a menţionat că îşi propune ca Senatul României să fie o instituţie „transparentă, deschisă oamenilor”, să recâştige prin „deschidere şi profesionalism” încrederea românilor în Parlament – instituţia cea mai importantă şi reprezentativă într-o democraţie, în condiţiile în care, „în acest moment, Parlamentul se află la cote minime în ceea ce priveşte gradul de încredere, sub 10% în ultimele sondaje, pe ultimul loc între instituţiile statului român”.

Dragu a mai precizat că îşi propune să simplifice procedurile birocratice din Senat, prin creşterea gradului de digitalizare, adăugând că dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze la „vremurile ce sunt în schimbare”.

„Îmi propun să creştem gradul de digitalizare a instituţiei Senatului pentru a simplifica procedurile birocratice ce consumă timp şi pentru a veni mai aproape de cetăţean facilitând accesul oricărui cetăţean român la documentele de interes public şi la activităţile pe care le desfăşurăm. Vremurile sunt în schimbare, dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze. Îmi propun, de asemenea, să legiferăm în baza studiilor de impact şi analizelor de oportunitate şi să creştem capacitatea Parlamentului de a urmări rezultatele aplicării legilor. Să legiferăm cu bună credinţă, având în vedere exclusiv bunăstarea şi interesele românilor”, a susţinut şeful Camerei superioare a Parlamentului.

Nu în ultimul rând, Anca Dragu a relevat faptul că o femeie a ajuns cel de-al doilea om în stat.

„Mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, într-o ipostază în care s-au mai aflat 46 de persoane, atâţia preşedinţi având Senatul din 1864 de la înfiinţare şi până astăzi. Astăzi este o premieră, asistăm la un moment unic în istoria României, prima zi în care preşedintele Senatului – cel de-al doilea om în stat – este o femeie. Un gând care mă onorează şi mă responsabilizează. Sper ca acest moment să reprezinte o încurajare şi o motivaţie în plus pentru implicarea cât mai multor femei în politică şi în viaţa socială în general”, a conchis preşedintele Senatului.