Connect with us

Administrație

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!

Știri Brașov

Publicat

pe

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României. Semnificațiile acestei zile trec dincolo de importanța istorică, atingând ființa neamului și definind viitorul nostru. Suntem români și suntem cetățeni europeni, de aceea, poate acum, mai mult ca oricând, Ziua Europei este o zi în care trebuie să reflectăm mai mult la semnificații și la solidaritatea noastră europeană.

Publicitate

În 9 mai, Uniunea Europeană, ADR Centru, dar și alți parteneri din Regiunea Centru, din țară și din Europa sunt chemați să dovedească sprijinul de care întreaga societate se bucură din partea întregii comunități europene. Iar acest sprijin, în condițiile extraordinar de dificile prin care trece întregul continent, este mai mult decât important pentru viitorul nostru, al tuturor!

„România a primit peste 35,5 miliarde de euro de la UE”

Publicitate

   ”Vorbeam acum câțiva ani despre cum ne dorim să fie România în UE, despre viziunea pe care milioane de oameni o înfăptuiesc pentru a marca anul în care se împlinesc șapte decenii de la momentul în care Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe, a prezentat Declarația sa care a stat la baza creării a ceea ce cunoaștem acum ca fiind Uniunea Europeană. Sărbătorim însă acest eveniment, trecând printr-o criză sanitară cumplită, dar care ne dovedește, încă o dată, că solidaritatea este cel mai important câștig al construcției europene. Și vedem cât este de actuală <<Declarația Schuman>>, care spunea că <<Europa nu va fi construită dintr-odată, sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care vor crea, în primul rând, o solidaritate reală între oameni>>. Suntem în acest punct de cotitură și vedem cât de mult se străduiesc alte forțe, antieuropene, folosind din plin contextul actual al pandemiei, pentru a-și face auzită vocea agresivă și lipsită de conținut. Se spune că nu există solidaritate și nu există unitate. Dar, penru noi, pentru România, ce a  însemnat apartenența la Uniunea Europeană? Cea mai dură critică la adresa solidarității Uniunii Europene este spulberată dacă vorbim de cifre concrete. În perioada 2007-2019, România a primit peste 54,4 miliarde euro de la Comisia Europeană și a contribuit cu aproximativ 18,9 miliarde euro. Astfel, după 13 ani de apartenență, România a primit efectiv peste 35,5 miliarde euro! Aceste fapte demonstrează cât este de important să responsabilizăm locuitorii Regiunii Centru – în calitate de cetățeni europeni – ca să contribuim cu toții la consolidarea dimensiunii civice a Uniuni.”, a declarat domnul Simion Crețu director general ADR Centru.

3 miliarde de euro pentru România în lupta cu covid-19

Publicitate

Ziua de 9 Mai 1950 este un reper unic în istoria mondială, deoarece a schimbat pentru totdeauna fața bătrânului continent, ziua în care țările Europei au hotărât să se ridice și se transforme în puteri mondiale, prin crearea unei uniuni care să sprijine dezvoltarea economică, socială și culturală a membrilor săi. Calitatea de stat membru UE este un avantaj indiscutabil pentru România. Solidaritatea funcţionează cu adevărat. Măsurile luate de Uniune în actuala criză reprezintă beneficii pentru noi şi cade în sarcina noastră să utilizăm chibzuit fondurile europene disponibile pentru a limita efectele pandemiei. Ca prim răspuns la criza coronavirusului, Comisia Europeană a aprobat o iniţiativă de investiţii în valoare de 37 miliarde euro, din care peste trei miliarde euro vor fi disponibile pentru ţara noastră. Banii pot fi utilizaţi pentru atenuarea efectelor acestei pandemii şi, pe lângă decontarea plăţilor pentru şomajul tehnic, pot fi realizate planuri de achiziţii echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din prima linie. La începutul lunii aprilie a fost lansat programul UE pentru salvarea locurilor de muncă şi sprijinirea întreprinderilor (Programul SURE), în valoare de 100 miliarde euro. Prin acest instrument vor fi acordate împrumuturi în condiţii favorabile statelor membre pentru sprijinirea schemelor naţionale privind programul redus de muncă.

Şi încă 3,3 miliarde de euro pentru a sprijini IMM-urile

Recent, Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin pentru România, în valoare de aproximativ 3,3 miliarde euro, pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să-şi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât să îşi poată continua activitatea. Sprijinul va fi acordat prin granturi directe ce pot ajunge şi la 800.000 euro/întreprindere sau garanţii de stat de până la 6 ani. Nu în ultimul rând, pentru completarea eforturilor naţionale depuse de statele membre, Comisia a mobilizat 2,7 miliarde euro către instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgenţă şi încă 300 milioane euro pentru procurarea şi distribuirea de materiale medicale în UE. Iniţiativa de înfiinţare a unei rezerve strategice medicale la nivelul Uniunii a fost o prioritate a preşedinţiei României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima ţară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. Într-o primă fază vor fi achiziţionate 150 de ventiliatoare medicale ce vor fi disponibile statelor membre.

Publicitate

Braşovul cuprins în planurile de finanţare nerambursabilă ale Regiunii Centru

Statutul de membru UE va ajuta România să treacă mai repede peste criza sanitară şi economică provocată de pandemie. Mai mult, pentru că va urma dezbaterea cadrului financiar bugetar pentru următorii şapte ani, atât la nivel național, cât și în Regiunea Centru, se lucrează la definirea priorităţilor ţării noastre pentru perioada următoare, pentru a obţine alocări financiare consistente în vederea susținerii dezvoltării şi revenirea economică după această criză. Și, foarte important, în viitoarea perioadă, 2021-2027, ADR Centru va coordona direct fondurile alocate pentru dezvoltare regională, obținând calitatea de Autoritate de Management pentru implementarea viitorului Program Operațional Regional. La nivelul Regiunii Centru, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru gestionează cele peste 2000 de cereri de finanțare, care au o valoare totală de peste 2,5 miliarde euro și solicită spre finanțare nerambursabilă mai mult de două miliarde euro. Nevoia de resurse este de aproape trei ori mai mare decât alocarea regională de fonduri nerambursabile. În cele șase județe – Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – sunt contractate în cadrul Programului Operațional Regional REGIO 2014-2020 peste 740 proiecte și este deja depășită valoarea de un miliard euro atrasă din fonduri europene prin proiectele ce vor asigura dezvoltarea regiunii. Se estimează că, la sfârșitul acestui an – în care se aniversează cei 70 de ani de existență a Uniunii Europene – în Regiunea Centru vor fi contractate spre finanțare nerambursabilă peste 1000  de inițiative care vor susține dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din comune, orașe și județe.

O altfel de aniversare a Europei

Publicitate

Vorbind despre semnificația Zilei de 9 Mai, domnul Simion Crețu a precizat: ”De obicei, marcam Ziua Europei într-un mod deosebit în fiecare an. Aveam dezbateri cu cetățenii, aveam colaborări cu unitățile de învățământ și aveam acest eveniment unic în Regiune, <<Crosul Europei>>. Nu am uitat de ele, așa cum nu am uitat de niciunul dintre oamenii care ne-au fost alături. Doar că, în această perioadă, trebuie să stăm separați. Asta însă nu înseamnă că nu suntem solidari. Munca în proiecte continuă, pe șantiere, acolo unde sunt deschise; de acasă, la programare și documentații; iar Crosul va fi organizat cât mai repede posibil, pentru a celebra acest eveniment care ne definește viitorul. Pentru că pandemia va trece, dar noi vom rămâne mereu aici. La mulți ani Europa! La mulți ani, tuturor cetățenilor europeni!”

foto: infoeuropa .ro, Regiunea Centru

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Administrație

Zi liberă plătită pentru angajați, atunci când merg la vaccinare. Proiect

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Un proiect de modificare a legii privind măsurile anti-COVID propune acordarea unei zile libere plătite atunci când angajații merg la vaccinare. De asemenea, se prevede și absența motivată de la școală a elevilor, în aceeași situație.

Iniţiativa modifică Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi propune ca persoanele care se vaccinează să beneficieze de:

Publicitate

a) o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, în ziua vaccinării, în cazul angajaţilor;

b) o zi scutire de frecvenţă, în ziua vaccinării, în cazul elevilor, studenţilor şi militarilor;

Publicitate

c) de asemenea, pot beneficia de o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, şi unul dintre părinţi în ziua vaccinării copilului cu vârsta de până la 14 ani sau a copilului cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani.

„Venim în faţa românilor cu un proiect care să încurajeze vaccinarea. Suntem conştienţi că e singura variantă pentru a scăpa de pandemie. La cerere, angajaţii vor avea o zi liberă pentru a se vaccina. Proiectul arată că USR PLUS şi coaliţia de guvernare se aşează pe drumul combaterii pandemiei. Ştim că sunt mulţi români care s-au vaccinat la centre în afara localităţii lor, aşa că venim în întâmpinarea acestei probleme cu o iniţiativă legislativă”, a transmis deputatul USR PLUS Radu Molnar, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În proiectul deputaţilor USR PLUS, se menţionează că drepturile persoanelor se acordă pe baza documentelor justificative eliberate de instituţia la care a fost efectuată vaccinarea.

Publicitate

„Ziua liberă pe care o pot cere angajaţii este valabilă atât pentru primul vaccin, cât şi pentru rapel.

Am introdus şi posibilitatea unei zile libere pentru părinţi, pentru momentul în care va fi disponibilă vaccinarea pentru copii. În acel moment vor avea zi liberă dacă copilul va fi vaccinat, iar copiii vor avea absenţa la şcoală motivată”, a explicat deputata USR PLUS Oana Ţoiu, preşedinta Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

sursă: Mediafax

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

Tudor Benga: „CJ continuă să-i prostească pe brașoveni privind termenul de deschidere a aeroportului”. 2024 devine cel mai timpuriu termen posibil dacă va trebui construit turn de control fizic

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Data inaugurării zborurilor internaționale de pe aeroportul Brașov a devenit un subiect de dispută politică la nivel local.

Deputatul USR, Tudor Benga, într-o postare pe o rețea de socializare, îi acuză pe reprezentanții Consiliului Județean (CJ) că ar ascunde de opinia publică informații importante legate de necesitatea construirii unui turn de control fizic, lucru ce ar putea decala deschiderea aeroportului cu câțiva ani buni. Acesta spune că termenul inaugurării zborurilor internaționale înaintat de directorul de proiect, Alexandru Anghel, este nerealist iar zborurile interne la vedere cu avioane de 18 persoane sunt doar „praf în ochi”. Mai mult, Benga suspectează că data inaugurării aeroportului ar putea fi împinsă până în apropierea viitoarelor alegeri locale.

Publicitate

„Am ales să nu comentez public ultimele știri despre aeroportul Brașov până la finalizarea dezbaterilor pe bugetul județean. Intuiam, și am intuit bine, că vor mai apărea detalii semnificative dincolo de ce a ales CJ-ul să servească publicului la inceputul săptămânii. Fiindcă informația publică despre proiectul aeroportului este foarte atent coregrafiată de către șeful CJ Brașov și am o presimțire că șirul veștilor proaste de-abia începe. Sper sincer să mă înșel, însă sunt lucruri asupra cărora atenționez repetat de ani de zile și tare mi-e că vom ajunge la vorbele mele, și vă spun că îmi doresc din tot sufletul să n-am dreptate.

Povestea cu rezilierea contractului pentru cele 9 obiective ce trebuiau executate de Construcții SA Sibiu e doar o bucată din puzzle. Se știa foarte bine de la bun început despre istoricul păcătos al acestei firme, și la Sibiu rămăseseră în urma lor o serie de lucrări nefinalizate. Dar să zicem că CJ-ul are circumstanțe atenuante aici, la prima tură n-a fost decât un singur ofertant, lucrările nu erau de cine stie ce mare complexitate, în fine. Ceea ce este însă mult mai greu de înțeles este de ce a ales conducerea CJ-ului să țină informația despre reziliere ascunsă timp de șase luni. Pot și aici să accept la limită ideea că încă se negocia preluarea amplasamentului, în fine.

Publicitate

Ceea ce nu pot însă accepta este insistența cu care șeful CJ și echipa de proiect continuă să-i prostească pe brașoveni privind termenul de finalizare și deschidere a aeroportului. Văd că săptămâna asta au început să vorbească despre 1 aprilie 2022. Nu doar că termenul ăsta nu e realist nici măcar conform noului grafic de realizare a lucrărilor neterminate de către Constructii Sibiu. Dar balivernele despre debutul cu „curse interne” insultă inteligența oricărui om care pricepe cât de cât aviație comercială. Nu există trafic pentru absolut nici o cursă regulată internă de pe aeroportul Brașov, vă dau eu în scris treaba asta. Aiurelile despre aeronave de 18 pasageri sunt praf în ochi. Am zis-o de zeci de ori și o voi mai zice: aeroportul Brașov nu se va putea considera decât in ziua in care prima cursă regulată de pasageri va ateriza la Ghimbav. Iar acea primă cursă regulată fi internațională, nu domestică, vă asigur.

Acum, informația importantă care a trecut pe sub radar și despre care bănuiam că va apărea în dezbaterile pe buget e de fapt cea care maschează pericolul cel mai mare: Alexandru Anghel, șeful echipei de proiect, a verbalizat explicit la dezbaterea publică de ieri fonduri pentru „partea de clădire de turn”. Eu avertizez de doi ani de zile că povestea cu turnul virtual e extrem de șubredă. Verbalizarea explicită a „clădirii de turn” pe mine mă face să cred ca șeful CJ și al echipei de proiect au deja o informație pe care nouă ne-o țin ascunsă și anume că va trebui construit turn fizic. Alt SF, alți ani și bani, altă distracție. Dacă se va dovedi într-adevăr așa, atunci 2024 devine cel mai timpuriu termen posibil pentru finalizare.

Nu am toate elementele din puzzle și nu am acces la toate informațiile privind proiectul. V-am spus tot timpul cinstit și deschis tot ceea ce am știut și intuit despre stadiul proiectului și am evitat în permanență să politizez acest obiectiv vital pentru dezvoltarea Brașovului. M-am adresat direct și Eurocontrolului si Romatsa, nu doar CJ-ului, pentru a lămuri povestea cu turnul virtual și am fost trimis cu grație de la Ana la Caiafa. Problemele din executarea contractului cu Construcții Sibiu pot fi o justificare pentru câteva luni de întârziere, dar dacă întârzierea se va contabiliza în ani, așa cum mi-e mie teamă că vom afla cât de curând, atunci discutăm despre cu totul altă responsabilitate și alți responsabili. Repet, sper sincer să n-am dreptate, dar dacă ne vom trezi cu finalizarea împinsă până in 2024 să țineți minte că nu va fi fost vorba nici o clipă despre problemele unui constructor sau altuia ci despre o strategie politicianista și un management de proiect defectuos.” a scris Tudor Benga.

Publicitate

Și în 2019 Tudor Benga ridica problema turnului de control dar înainta ideea inaugurării aeroportului în 2021 

„Deschiderea Aeroportului Internațional Brașov în anul 2021 este un termen mai realist decât anul 2020, având în vedere că mai sunt de făcut destul de multe lucrări, dar și o serie de pași birocratici”, considera Tudor Benga în mai 2019.

„Cred că, realist vorbind, dacă lucrurile merg cum trebuie, fie în primăvara lui 2021, fie în toamna acelui an, aeroportul ar putea deveni funcțional. Este puțin probabil ca în 2020 să fie deschis. Din punct de vedere al infrastructurii, dacă nu vor exista contestații, perioada în care ar trebui să fie finalizat terminalul este de 12 luni, dintre care 3 luni pentru proiectare și 9 luni pentru execuția lucrărilor. Părerea mea este că acest termen este optimist, chiar și în condițiile în care totul merge perfect. Practic, cel mai devreme în august – septembrie 2020, clădirea ar putea fi gata. Problema este că, după terminarea lucrărilor, urmează o perioadă de testare. Faptul că ai finalizat lucrările la terminal nu înseamnă că, de a doua zi pot ateriza avioanele. Mai mult decât atât, înțeleg că a apărut o decizie a Eurocontrol, privind turnul de control. Dacă soluția va fi realizarea unui turn clasic, nu e nicio șansă ca aeroportul să fie terminat în 2020. Dacă soluția oferită de Eurocontrol este turnul virtual, atunci se poate apela la aceasta, având în vedere că ar presupune un timp mai scurt de implementare”, declara deputatul Benga.

Publicitate

Declarațiile lui Benga din mai 2019 pot fi citite aici.

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

Moise Guran, sfaturi pentru USR-PLUS: Să o propună pe Andreea Moldovan ca ministru al Sănătății. „Ar fi greu de refuzat”. Petiția pentru numire a strâns mii de semnături în mai puțin de o oră

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Jurnalistul Moise Guran, fost membru al USR, susține că singura soluție prin care cei de la USR-PLUS i-ar da șah lui Florin Cîțu este să o propună pe Andreea Moldovan ca ministru al Sănătății. În acest sens a apărut și o petiție pentru susținerea Andreei Moldovan la șefia ministerului Sănătății.

”În loc să-și tragă singuri linii roșii peste care știu și ei că vor trece (criza politică fiind în acest moment o amenințare mai degrabă sinucigașă) cei de la USR-PLUS ar face bine să-i pună domnului Cîțu în brațe singura propunere utilă pentru țară, logică, de bun simț, în același timp greu de respins și greu de acceptat – Andreea Moldovan la Ministerul Sănătății.

Publicitate

Ar fi nu numai o soluție pentru criza sanitară, nu numai una de ieșire din impasul politic actual, dar și o lecție pe care Cîțu o merită. Un fel de „na, cu sec!” la demiterea lui Voiculescu.”, scrie Moise Guran.

La scurt timp după ideea lansată de Guran a apărut și o petiție pentru susținerea Andreei Moldovan la șefia ministerului Sănătății. A fost semnată de mii de români în mai puțin de o oră.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>