Connect with us

Economic

Kurzarbeit, modelul german de muncă, urmează să fie implementat și în România

Redactia

Publicat

pe

Program de lucru flexibil, în funcție de nevoile firmei, asta înseamnă în linii mari kurzarbeit, un program care se aplică de peste o sută de ani în Germania, Modelul a fost cerut și în România, în contextul pandemiei de coronavirus, deoarece kurzarbeit permite o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul, totul fiind reglementat legat.

Publicitate

”Nu știu cum fac firmele în fapt, acum, dar știu că nu există în legislație”

Modelul kurzarbeit a fost solicitat de anul trecut, în contextul epidemiei de coronavirus, de către deputatul FDGR, Ovidiu Ganț. ”Firma, pentru a evita situația în care e nevoită să reducă personalul, își adaptează activitatea în funcție de necesități, asta este kurzarbeit. De exemplu, în această situație, cu pandemia, industria germană de automobile pe fondul scăderii comenzilor nu au dat oamenii afară, au redus timpul de muncă. Se adaptează practic programul la necesitățile actuale. Să existe această posibilitate și pentru firmele din România, acum aceasta nu există. Nu știu cum fac firmele în fapt, acum, dar știu că nu există în legislație. Ideea mi-a venit din discuții cu mediul de afaceri german, am participat la mai multe discuții on-line și mai mulți investitori au subliniat ideea unei astfel de posibilități legislative. La Camera de Comerț Româno-Germană am auzit de acest sistem, și eu susțin introducerea acestui sistem și în România. Mai ales în situația aceasta extraordinară, să poți folosi cât mai flexibil forța de muncă”, spune Ovidiu Ganț.

Publicitate

”Ne-am propus să finalizăm împreună propunerile de modificare până la finalul lunii”

Noul ministru al Muncii, Raluca Turcan a anunțat astăzi că ia în calcul modificarea legislației muncii, astfel încât acest model să poată fi legalizat și în țară. ”Alături de echipa Ministerului Muncii, de reprezentanții patronatelor și ai mediului de afaceri, am participat astăzi la o nouă întâlnire a grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației privind timpul flexibil de lucru (kurzarbeit). Ne-am propus să finalizăm împreună propunerile de modificare până la finalul lunii, astfel încât companiile să poată beneficia cât mai curând de proceduri simplificate când vor să acceseze această formă de sprijin”, a anunțat Raluca Turcan.

Ce este kurzarbeit

Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, este cel care a vorbit prima dată despre introducerea modelului de muncă german și în Roânia. ”Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa. Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% – pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, într-un interviu acordat ZF.ro.

În opinia omului de afaceri, în acest fel, salariatul câştigă mai puţin, dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

Publicitate

Sursa: Turnul Sfatului

Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Un nou mall se va deschide pe 18 Martie, la doar 25 de kilometri de Braşov

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Primul mall din judeţul Covasna va fi inaugurat pe 18 martie la Sfântu Gheorghe, unde fondul de investiţii Prime Kapital construieşte “Sepsi Value Centre” pe strada Lunca Oltului.

Centrul comercial va avea o suprafață totală de aproximativ 16.000 mp de spații moderne pentru cumpărături și petrecerea timpului liber, iar „piesa de rezistență” va fi hypermarketul Carrefour – primul din regiune, însă nu vor lipsi retaileri de renume, internaționali și din țară, precum Sportisimo, New Yorker, Sinsay, Orsay, LC Waikiki, KFC, Spartan sau Mesopotamia.

Publicitate

„Din dorința de a răspunde cât mai bine cerințelor comunității, centrul conține și o serie de spații comerciale dedicate operatorilor locali. Prin calitatea și diversitatea ofertei comerciale cât și prin investiția de amploare de peste 25 de milioane de euro, Sepsi Value Centre va avea o contribuție majoră la creșterea calității vieții și la dezvoltarea economică a orașului Sfântu Gheorghe, și a județului Covasna”, declara în toamna anului trecut reprezentantul fondului de investiții, Nemes Zoltán.

Complexul comercial va cuprinde şi un magazin Dedeman, urmând ca în următoarele săptămâni pe strada Lunca Oltului să fie construit un sens giratoriu care să fluidizeze traficul în zonă şi să permită accesul în zona mall-ului.

Citește mai mult

Economic

Braşovul în topul judeţelor cu cele mai mari datorii la bănci

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Bucureşti-Ilfov conduce clasa­men­tul celor mai creditate 10 judeţe la final de 2020 cu un sold al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de peste 108 mld. lei, fiind urmat pe podium de ju­de­ţe­le Cluj şi Timiş, po­trivit da­te­lor BNR.

Soldul credi­telor pen­tru popu­laţie şi com­panii, în lei şi valu­tă, de la finalul anu­lui 2020 din Bucu­reşti-Ilfov a ajuns la o pon­dere de 39,3% din soldul total al cre­di­telor în valoare de 275,43 mld. lei. Com­pa­rativ cu sol­dul înre­gis­trat la finalul anu­lui 2019, soldul cre­di­te­lor din Bucu­reşti şi Ilfov a crescut anul trecut cu 5,8%.

Cluj, al doilea cel mai creditat judeţ din clasa­ment, ajuns la o va­loa­re a sol­du­lui de credite de 14,62 mld. lei la fi­nalul anului 2020, în creştere cu 4,4% comparativ cu sol­dul din 2019. Pon­de­rea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,3%.

Publicitate

Astfel, se poate observa o valoare a soldului semnificativ redusă comparativ cu Bucureşti-Ilfov, unde nivelul finan­ţărilor sunt mari şi în creştere.

Judeţul Timiş completează podiu­mul celor mai creditate 10 judeţe de la fi­nalul anului 2020, cu o valoare a sol­du­lui credi­telor pen­tru companii şi popu­laţie, în lei şi va­lută, de 13,95 mld. lei, cu 7,8% mai mult com­pa­rativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la fi­nalul lunii decem­brie 2020 este de 5,1%.

Prin urmare, ana­lizând soldul creditelor prime­lor trei judeţe din cla­sament, se ob­servă că soldul cumulat al finan­ţărilor acordate în Bucureşti-Ilfov, Cluj şi Timiş reprezintă aproa­pe jumătate, res­pec­tiv 49,6% din soldul total al fi­nanţărilor pentru companii şi popu­laţie, în lei şi valută, de la fi­nalul anului 2020.

În continuare, judeţul Braşov se clasează pe poziţia a patra, cu un sold al creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, în valoare de 11,69 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 6,3% faţă de soldul înregistrat la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul anului trecut este de 4,2%.

Publicitate

Constanţa este al cincilea judeţ cu cel mai mare sold al finanţărilor la finalul anului 2020, înregistrând o creştere a soldului de 7,9%, până la valoarea de 11,12 mld. lei. Constanţa a urcat o poziţie în clasament, după ce în 2019 judeţul Iaşi ocupa poziţia cinci. Ponderea acestui judeţ din soldul total al finanţărilor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 4%.

Cumulat, soldul primelor cinci cele mai creditate judeţe din clasament ajunge la o valoare de 159,53 mld. lei, însemnând o pondere din soldul total al creditelor de la finalul anului 2020 de 57,9%.

Publicitate

Iaşi ocupă poziţia şase în clasamentul celor mai creditate 10 judeţe, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 10,98 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 5,7% faţă de soldul de la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total de la finalul anului 2020 este de 3,9%, scrie zf.ro.

Citește mai mult

Economic

Aproximativ 70% din ingredientele folosite în fabrica de bere din Brașov provin din România. Anul trecut s-au investit peste 10 milioane de euro în modernizare

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Jumătate din ingredientele folosite în producţia loca­lă de bere – cereale, hamei – provin din România, potrivit Aso­ciaţiei Berarii României. Acest lucru trebuie privit în con­textul în care industria locală de profil acoperă 97% din consumul intern, ponderea importului fiind foarte mică.

Jucătorii importanţi din această piaţă au facilităţi de pro­ducţie în România şi îşi achiziţionează materia primă majoritar de pe plan local. În cazul celor mai mari doi pro­ducători, ponderea materiilor prime în total urcă la 70%.

„Avem peste 1.500 de angajaţi în cinci mari oraşe din ţară şi ne bazăm pe economia locală, achiziţionând, în medie, între 50% şi 70% din produse şi servicii din România“, spune Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, liderul pieţei de profil din România după cifra de afaceri, într-un raport al asociaţiei.

Compania operează trei fabrici de bere în Braşov, Buzău şi Timişoara şi o minifabrică în Cluj-Napoca, având în portofoliu branduri precum Timişoreana, Ciucaş, Ursus şi Peroni Nastro Azzurro.

Tot un portofoliu mix – mărci locale şi internaţionale – are şi Heinkenen România, care pe lângă brandul cu acelaşi nume, mai deţine şi Silva, Ciuc sau Neumarkt. Compania olandeză produce însă local brandul internaţional Heineken, conform datelor ZF.

„Contribuţia noastră la dezvoltarea pieţei locale nu se reflectă doar în branduri, ci şi în acţiunile noastre: avem peste 1.100 de angajaţi, peste 70% din ingredientele pe care le folosim sunt locale (…)“, spun oficialii companiei.

Fabrica de bere Brașov

Publicitate

Fabrica de bere din Braşov a fost fondată în anul 1892 de către concernul Friedrich Czell şi Fiii, care a cumpărat distileria Dârste şi a construit o mică fabrică de bere, iniţial aceasta având aproximativ 40 de angajaţi.

Fabrica producea, la început, doar 14.000 de hectolitri de bere pe an, însă afacerea s-a extins treptat, astfel că în anul 1922 s-a ajuns la un număr de 130 de angajaţi, iar producţia a crescut până la 40.000 de hectolitri de bere şi 80 – 90 de vagoane de malţ.

În anul 1948, fabrica de bere Dârste a fost naţionalizată şi şi-a schimbat numele în „Aurora”, ulterior aceasta trecând printr-un proces de modernizare şi retehnologizare, care a dus la mărirea capacităţii de producţie, precum şi la mecanizarea proceselor.

Publicitate

În perioada 1965 – 1971, fabrica Aurora a produs diverse tipuri de bere blondă, brună şi Porter, iar după anul 1980 mărcile de bere au fost diversificate. Astfel, au început să se fabrice mărcile Poiana sau Piatra Craiului şi mărcile de bere superioară Aurora (Bucegi), Bârsa (Valea Prahovei), Cerbul (Carpaţi), precum şi Ciucaş, care beneficia de o cerere importantă pe piaţă.

Privatizată în 1995, fabrica de bere din Braşov a continuat să producă unele dintre cele mai cunoscute şi apreciate beri din România. În anul 2004, fabrica a fost cumpărată de concernul SAB Miller şi a devenit parte integrantă din Ursus Breweries până în ziua de azi.

Anul trecut fabrica a trecut printr-un proces de modernizare în urma unei investiții de 10 milioane de euro.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>