Kurzarbeit, modelul german de muncă, urmează să fie implementat și în România

Program de lucru flexibil, în funcție de nevoile firmei, asta înseamnă în linii mari kurzarbeit, un program care se aplică de peste o sută de ani în Germania, Modelul a fost cerut și în România, în contextul pandemiei de coronavirus, deoarece kurzarbeit permite o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul, totul fiind reglementat legat.

”Nu știu cum fac firmele în fapt, acum, dar știu că nu există în legislație”

Modelul kurzarbeit a fost solicitat de anul trecut, în contextul epidemiei de coronavirus, de către deputatul FDGR, Ovidiu Ganț. ”Firma, pentru a evita situația în care e nevoită să reducă personalul, își adaptează activitatea în funcție de necesități, asta este kurzarbeit. De exemplu, în această situație, cu pandemia, industria germană de automobile pe fondul scăderii comenzilor nu au dat oamenii afară, au redus timpul de muncă. Se adaptează practic programul la necesitățile actuale. Să existe această posibilitate și pentru firmele din România, acum aceasta nu există. Nu știu cum fac firmele în fapt, acum, dar știu că nu există în legislație. Ideea mi-a venit din discuții cu mediul de afaceri german, am participat la mai multe discuții on-line și mai mulți investitori au subliniat ideea unei astfel de posibilități legislative. La Camera de Comerț Româno-Germană am auzit de acest sistem, și eu susțin introducerea acestui sistem și în România. Mai ales în situația aceasta extraordinară, să poți folosi cât mai flexibil forța de muncă”, spune Ovidiu Ganț.

”Ne-am propus să finalizăm împreună propunerile de modificare până la finalul lunii”

Noul ministru al Muncii, Raluca Turcan a anunțat astăzi că ia în calcul modificarea legislației muncii, astfel încât acest model să poată fi legalizat și în țară. ”Alături de echipa Ministerului Muncii, de reprezentanții patronatelor și ai mediului de afaceri, am participat astăzi la o nouă întâlnire a grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației privind timpul flexibil de lucru (kurzarbeit). Ne-am propus să finalizăm împreună propunerile de modificare până la finalul lunii, astfel încât companiile să poată beneficia cât mai curând de proceduri simplificate când vor să acceseze această formă de sprijin”, a anunțat Raluca Turcan.

Ce este kurzarbeit

Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, este cel care a vorbit prima dată despre introducerea modelului de muncă german și în Roânia. ”Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa. Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% – pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, într-un interviu acordat ZF.ro.

În opinia omului de afaceri, în acest fel, salariatul câştigă mai puţin, dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

Sursa: Turnul Sfatului