Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarant, joi seara, că încă din primele zile de mandat s-a interesat de proiectul privind construcția autostrăzii București – Brașov și că a aflat că pentru aceasta nu s-a mai făcut un studiu de fezabilitate din anul 2005. În data de 12 februarie a fost semnat contractul de proiectare pentru aceasta șosea de mare viteză.

„Am început primele zile din mandat cu autostrada București – Brașov. Am spus că a fost campionat de studii de fezebilitate. Or fi fost în general în România. Din păcate, pe această autostradă ultimul studiu de fezabilitate datează din 2005. Este un studiu mai sumar. A rămas studiul de fezabilitate din 2005 pentru că de atunci au fost foarte multe încercări de parteneriat public privat. Câte doi – trei ani proiectul a fost blocat inclusiv în discursul public al decidentilor zilei”, a declarat Catalin Drula, la Digi 24, joi seara.

Ministrul Transporturilor a adăugat că s-a semnat contractul de proiectare pentru segmentul de autostrada București – Brașov.

„Acum chiar am făcut un pas concret, pe 12 februarie a fost semnat contractul de proiectare al autostrăzii, asta înseamnă că vom avea toată partea din spate, viaducte, tuneluri, vom avea efectiv proiectul lor, așa cum faci proiectul unei case. Și apoi putem căuta un constructor. În momentul de față această muncă nu a fost făcută și dacă nu a fost făcută nu poți trimite un excavator direct în teren”, a declarat Drulă.

Întrebat când vor începe lucrările, Drulă a declarat că numai proiectarea durează doi ani și jumătate.

„Proiectantului care începe contractul semnat pe 12 februarie i-am cerut să livreze zonele critice cum ar fi centura Comarnic, zona de la Ploiești, mai repede decât termenele contractuale. Termenele contractuale, din păcate, sunt destul de mari. E vorba de doi ani, doi ani și jumătate, un contract licitat înainte de mandatul meu”, a mai declarat Drulă.

După ce ieri senatorul brașovean Irineu Dărău a suprins mai mulți deputați din formațiunile AUR și PSD când votau la „dublu”, USR PLUS a depus proiecte pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a Statutului deputaţilor şi senatorilor, astfel încât parlamentarii care votează „dublu” să fie sancţionaţi disciplinar prin pierderea a peste 80% din indemnizaţie.

Potrivit unui comunicat al USR transmis joi AGERPRES, proiectele au fost depuse „ca urmare a votului cu mai multe cartele identificat de senatorii şi deputaţii USR PLUS în timpul dezbaterilor pe tema bugetului de stat pe 2021 (…), astfel încât furtul la vot să fie sancţionat”.

„Nu e normal ca, în România, un student care copiază să fie exmatriculat, dar un parlamentar care votează fals în numele colegului absent să nu suporte drept consecinţe decât ‘avertisment scris’, aşa cum prevede acum Statutul comun al deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentele Camerelor. Noi, grupul USR PLUS, susţinem că parlamentarii ar trebui să fie ţinuţi la un standard mai înalt de respect faţă de lege, pentru că aici e izvorul ei, şi să aibă un cod de conduită demn de mandatul primit, aşa că propunem să fie prevăzute consecinţe directe, de micşorare a indemnizaţiei până la nivelul salariului minim”, a declarat deputatul USR PLUS Oana Ţoiu.

Alianţa USR PLUS consideră că „furtul la vot în Parlament nu trebuie să scape nepedepsit”.

„De aceea, parlamentarii USR PLUS au depus un proiect de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor în sensul sancţionării disciplinare a celor care nu înţeleg că o funcţie de demnitate publică de un asemenea nivel implică integritate şi respect faţă de alegătorii care i-au trimis în Parlament. Concret, parlamentarii care vor vota la dublu, folosind cartela unui alt senator ori deputat, vor fi sancţionaţi cu reţinerea pe o lună a sumei reprezentând diferenţa între indemnizaţia brută şi valoarea salariului minim brut pe ţară. Adică, vor pierde peste 80% din indemnizaţie! De asemenea, votul viciat prin exprimarea unui vot dublu se va anula”, se mai arată în comunicat.

Proiectele de modificare a Regulamentelor Camerelor prevăd explicit, pe lângă sancţiunea cu reducerea indemnizaţiei, că „este interzisă utilizarea cardului de vot de către o altă persoană”.

„Pentru noi, o Românie fără hoţie nu este un slogan. Iar demersurile pentru atingerea acestui obiectiv nu pot ocoli Parlamentul!”, menţionează sursa citată.

Astăzi prefectul Cătălin Văsii a depus jurământul pentru noul mandat. Alături de el au depus jurământul şi cei doi noi subrefecţi: Ambrus Izabella Agnes şi Bucur Ioan Codruț.

Ceremonia a fost una în care prin videoconferinţă toţi noii prefecţi şi subprefecţi, din toate judeţele, au depus jurământul în faţa ministrului de interene Lucian Bode.

După intonarea imnului de stat fiecare în parte a depus jurământul.

Cătălin Văsii a avut această funcţie şi în trecut, însă Braşovul are doi noi subrefecţi.

Ambrus Izabella Agnes (43 ani), avocat, deputat în legislatura 2016-2020, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov în perioada iunie-decembrie 2016.

Bucur Ioan Codruț, (44 de ani), antreprenor, membru al Consiliului Județean Brașov de la începutul actualului mandat (oct. 2020) până la numirea în funcția de subprefect.