Iubesc Braşovul! Îi cunoaştem rădăcinile?(IV): Ce sînt şi ce vor saşii în Ardeal? – doar „un punct la poalele Tîmpei”! – a fi statornicit definitiv viaţa …? – Înstrăinații?

Cei 14 ani (1211-1225), petrecuţi de cavalerii teutoni în Ţara Bârsei (finalizaţi cu expulzarea acestora), obligă toţi românii să nu uite „testamentul” poetic eminescian, „Scrisoarea (I)” trebuind să pună pe gânduri pe toţi conducătorii:

«Poţi zidi o lume ‘ntreagă, poţi să sfarîmi … ori ce-ai spune/ Peste toate o lopată de ţărînă să depune».

Istoricul braşovean Pavel Binder (1935-1995), afirma în articolul „Tîmpa” („Drum Nou”, nr. 6134 din 19 sept.1964): «Rareori întîlnim oraşe, a căror soartă să fie atît de strînsă de un munte, cum este cazul Braşovului. Fiecare cetăţean al ţării noastre ştie care este oraşul „de la poalele Tîmpei”. (…) În documentele medievale Tîmpa apare sub numele de Muntele Cetăţii („Arce montis”) sau „Muntele Braşovului” (…) Cît a existat pe Tîmpa cetatea, partea superioară a muntelui a rămas pleşuvă. Cronicile locale menţionează plantarea puieţilor de fagi în anul 1680. Pe versantul inferior exista o pădure deasă, deseori defrişată de orăşeni. Cu ocazia asediilor, braşovenii îşi procurau lemn de foc din pădurea Tîmpei. De la bastioanele Ţesătorilor şi Postăvarilor s-a construit un zid pe versantul Tîmpei: şi această întăritură servea drept adăpost cu ocazia invaziilor străine. (…) Azi, pe bună dreptate spun braşovenii despre oraşul lor, că în timp ce în trecut Braşovul era doar „un punct la poalele Tîmpei” acum raportul s-a inversat, Tîmpa devenind doar „un punct la marginea Braşovului” PAVEL BINDER». Despre începuturile locuirii pe aceste meleaguri au scris mulţi istorici, cele mai expresive imagini fiind moştenite de la Heinrich Wachner (1877-1960), în lucrarea „Istoria Ţării Bârsei”. Cunoscutul profesor braşovean afirma că «în neoliticul tîrziu, Ţara Bîrsei a fost relativ dens populată. Toate aşezările erau situate pe dealuri joase sau pe terasamente deasupra văilor. Aşezările neolitice ale Ţării Bîrsei se împart în două mari grupe şi anume: A) Aşezări cu ceramică pictată şi cu case de locuit construite în patrulater. B) Aşezări ale culturii Dealului Melcilor cu adăposturi păstorale circulare. (…) Aşezările din grupa A se află toate pe malul Oltului: terasa Cetăţii de la Feldioara, Dealul Gorgan pe izlazul comunei Bod, Dealul Pisc lângă Ariuşd, Dealul Caşului lângă Hărman şi mai în amonte la Olteni şi la Malnaş. Urmele aşezărilor din grupa B se găsesc mai ales în împrejurimea Braşovului (Dealul Melcilor, Dealul Şpring, cariera fostei fabrici de var Schmidt şi dealul Măgurele lângă fosta staţie CFR Măgurele, în apropierea localităţii Cristian)».

În anul „sărbătoririi” centenarului Tratatului de la Trianon, trebuie reţinute câteva repere ale istoriei Transilvaniei, până în mileniul I: 70 – 44 î.e.n. – Burebista constituie prima formaţiune statală; 106-271 e.n. – Provincia Dacia (incluzând Transilvania) a fost parte a Imperiului Roman; sec. III-VI – goţi, gepizi, huni şi avari invadează Transilvania; sec. VII – în Transilvania se stabilesc triburi slave; sec.X-XII – Regatul Ungariei încorporează treptat Transilvania. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială locuirea ţinutului, urmele dacilor, a romanilor şi a urmaşilor acestora fiind regăsite în multe locuri. La finele mileniului I, „Transilvania – Terra Ultrasilvam” era un ţinut locuit, bogat şi organizat, pătrunderea grea a ungurilor (după ocuparea Panoniei) fiind explicată atît prin opoziţia voievodatelor existente cât şi de marile obstacole naturale. Marina Lupaş-Vlasiu scria că Munţii Apuseni (cu suprafaţa cât podişul Transilvaniei) a reprezentat – pentru unguri – un obstacol greu de trecut, dar cel mai dificil de depăşit a fost zona inundabilă a Tisei, „adevăratul hotar natural dintre Ungaria şi Transilvania (…) zona inundabilă pentru a cărei asanare, se laudă înşişi ungurii că ar fi construit atîtea canale, încît ar fi putut uni cu ele cele două coaste ale Atlanticului”(Aspecte din istoria Transilvaniei). Cunoscând ambiţia şi efortul secular de a cuceri Transilvania, nu ar trebui să surprindă pe nimeni opiniile prof. Heinrich Wachner: «Când regii unguri şi-au extins dominaţia lor dinspre depresiunea Tisei şi spre Transilvania, au creat aici, de-a lungul graniţei, nişte locuri pustii, pentru a îngreuna invaziile duşmaniilor. Au făcut ca teritoriul, cu excepţia unor drumuri bine păzite, să fie imposibil de trecut şi au mutat populaţia de aici în interiorul ţării. Văile de la graniţă au fost transformate cu ajutorul unor baraje în mlaştini. Un astfel de baraj se poate identifica şi astăzi între Dârste şi Baciu (Săcele) şi altul în zona stepei de la Reci, la trecerea de la Depresiunea Braşovului la cea a Celor Trei Scaune (Depresiunea Tg. Secuiesc). Pentru protejarea graniţei de est, regii unguri i-au colonizat în Transilvania de est pe secuii de origine maghiară. Cu ocazia dezgropărilor efectuate în anul 1933 pe Tâmpa, s-au descoperit fundamentele unei bisericuţe şi a unei clădiri alăturate. Se presupune c-ar fi resturile unei mănăstiri benedictine din secolul al 11-lea, în jurul căruia mai târziu s-a construit o cetate. În teritoriul pustiu de la graniţa de sud, între Târnava şi Olt, pe care regele ungur Géza al II-lea (1141-1161) a vrut să-l recupereze, acesta a chemat coloni germani. În Ţara Bârsei, care prin numeroasele treceri prin munţi era deosebit de expusă, probabil că s-au aflat soldaţi regali însărcinaţi cu apărarea graniţei şi poate că pe Tâmpa de atunci deja s-a aflat o cetate regală de graniţă. Aşezarea aparţinătoare cetăţii s-a aflat în locul actualului cartier Şcheii Braşovului, imediat sub Tâmpa, unde şi astăzi există o potecă de legătură».

  Despre „Ce sînt şi ce vor saşii în Ardeal” ne relatează chiar istoricul Nicolae Iorga în lucrarea cu acelaşi titlu, apărută la Editura Kriterion (Bucureşti 1990). Reproducem un pasaj edificator: «A fi adus cultură superioară cu sine, a fi împlîntat viaţa orăşănească pe amîndouă povîrnişurile Carpaţilor, a fi statornicit definitiv viaţa întregului Ardeal în forme fixate, a fi legat Apusul cu Răsăritul pînă la Dunăre şi la depărtatele ţări „tătăreşti”, greceşti şi turceşti prin relaţii de comerţ; a fi exercitat înrîuri apusene, pline de roade, asupra celei mai vechi arte româneşti colorate răsăritean, a fi ajutat la biruinţa limbii naţionale a românilor asupra formei culturale medievale a limbii slavone, – toate acestea crează drepturi şi merite, pentru cultura generală şi pentru cultura românilor în deosebi, pe care nu putem să le recunoaştem şi să le preţuim în deajuns şi care impun poporului nostru o datorie pe care nu ne gîndim a o tăgădui».

Mulți braşoveni ştiu că marele istoric şi publicist Gheorghe Bariţ a întemeiat la Braşov „Gazeta de Transilvania”(1838). Privind retrospectiv, ne putem pune întrebarea: mai este de actualitate poezia „Înstrăinații”, scrisă de întemeietorul presei româneşti? Reproducem poezia publicată în„Tribuna” (Arad) nr. 37 din 1 Martie 1911: «Un tînăr. Murăş, Murăş apă lină/ Prea de mulţi străini eşti plină;/ Someş, apa ta-i pre rece/ Ca de veacuri zece/ Împrejurul tău n’am stare/ N’am bine şi’ ndestulare/ Oh, ce’ nstreinare!/ Arieşul sărăceşte/ Oltul tot se mai iuţeşte/ Streiul seacă osteneşte/ Nici una nu creşte –/ Tîrnavele-s prea sărate/ Turbure’n mol înglodate/ Oh, ce răutate!/ Munţii reci, fără simţire,/ Câmpii, fără de rodire;/ Toate ‘mbracă altă fire/ Oh, tristă privire!/ Trecem, trecem fraţi dincoace/ Unde ceriul toate coace/ Vântul suflă pace./  Un bătrîn. Anul trece, altul vine/ Eu tot nu mai dau de bine,/ Când va fi să-mi însărine/ Zilele de dureri pline/ Şaptezeci de ani şi şase/ Fără ţară, lege, casă/ Nedreptăţile m’apasă;/ Ah, sfărmate-amele oasă!/ Un înger. Priviţi, priviţi colo departe/ Cum ceriu’n două se împarte;/ Fiul timpului soseşte/ Şi spre voi priveşte./ Treceţi, mergeţi înainte/ Cererea voastră fierbinte/ E luat … aminte. (Aceste versuri sânt luate din Nr.18 al “Foii literare” din Braşov 1838, unde Bariţ le-a publicat cu următoarea notiţă: compuse de G. Bariţ şi la anul 1835 cântate de diletanţii din clerul tînăr pe teatrul Seminarului din Blaj)». (va urma)

Marius HALMAGHI
[email protected]