Connect with us
Publicitate

Cultural

Iubesc Braşovul! Îi cunoaştem rădăcinile?(I): Suntem cu toţii în noroi, dar unii privesc la stele – Pe urmele lui Iorga! – în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg!

Redactia

Publicat

pe

M-am născut în oraşul Stalin, în perioada în care autorităţile se străduiau să construiască „o nouă societate”, modelul fiind cel sovietic. Deşi drumurile destinului m-au adus şi readus în Braşov, multe fire văzute şi nevăzute atrăgându-mă în frumosul oraş de „sub Tâmpa”, Sibiul a fost şi a rămas prima casă, chiar dacă „leagănul” l-am asociat permanent cu „oraşul coroanei” (Kronstadt). Ambele oraşe m-au sedus cu puterea lor invizibilă de atracţie, făcându-mă să cochetez cu dorinţa să le cunosc şi îndemnându-mă permanent să-ncerc să le descopăr. Eram și sunt conştient că poate niciodată, nu o să reuşesc cu adevărat! Criticul şi istoricul literar George Călinescu (1899-1965) afirma că „Un dialog nu duce la nimic dacă planurile de gândire nu coincid”. Iar pentru că istoria a devenit o simplă materie de studiu (tinerii neglijând-o, considerând că se pot descurca şi fără ea), propun să-ncurajăm dialogul prin paginile acestei surprinzătoare gazete, căreia-i dorim viaţă lungă, cu multe împliniri şi reuşite.

Astăzi, în plină criză a sănătăţii globale, nu putem să nu-i dăm dreptate scriitorului englez Oscar Wilde, care susţinea, în sec. XIX, că „Suntem cu toţii în noroi, dar unii privesc la stele”. În preajma marilor alegeri care ne hotărăsc destinul pe termen mediu și lung, este firesc ca fiecare cetăţean să aibă idealuri. Cel mai mare poet român, Mihai Eminescu scria: „Este ascuns în fiecare secol din viaţa unui popor complexul de cugetări, care formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg”.

Privind stema Braşovului, este firesc să te-ntrebi în ce măsură, acel concept de ansamblu care ne transmite idealul cetăţii: „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”, a fost respectat?

Publicitate

Primii paşi în redescoperirea Braşovului, i-am făcut pe urmele istoricului şi omului politic Nicolae Iorga (1871-1940), anul acesta întreaga Românie trebuind să comemoreze opt decenii de la momentele tragice prin care a trecut poporul român în vara anului 1940; despre acestea Nicolae Iorga scria la scurt timp după Diktatul de la Viena: «Cred că trebuie vorbit limpede, nu faţă de o stare de spirit neîncrezătoare a ţării, ci faţă de tot ce forfoteşte în inimile unui popor asediat de necruţătoare duşmănii, care-şi apără mai mult decât statul, aşa de greu clădit, însăşi fiinţa lui naţională în formă independentă. În acea straşnică noapte ni s-a pus înainte alegerea între o jertfă de pămînt şi, din nenorocire, de fii ai acelui pămînt, (…) Să mi se arate ce altă alegere se poate face. Întîmplarea a făcut că nu eram de faţă, dar cum aş fi putut să judec altfel decît atîţia din aceia cari, ca şi mine, au avut partea lor în mărirea României? Am înţeles că statul trebuie să cedeze, indiferent dacă alţi oameni cu altă vază şi altă putere n-ar fi putut aduce altă revizuire. Dar statul e una şi naţia alta. Naţia rămîne şi subt cea mai crudă apăsare. (…) Vitează şi deşteaptă, cum e, naţia românească, înfăşurîndu-şi trupul rănit în tricolorul tuturor speranţelor, intră acum în front. (O explicaţie, în „Neamul românesc” din 3 septembrie 1940)». Nu după mult timp, la 27 noiembrie 1940, istoricul considerat „patriarhul culturii române” era asasinat de membrii Gărzii de Fier, aceştia considerându-l vinovat de uciderea comandantului lor, Corneliu Zelea Codreanu. În discursul funerar – ţinut de istoricul francez Henri Focillon- acesta îl considera pe Iorga „una dintre personalităţile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei ţări şi în istoria inteligenţei umane”. Istoricul Nicolae Iorga cunoştea bine Transilvania, el cercetând de multe ori arhivele din Bistriţa, Braşov şi Sibiu. O parte din acele călătorii sunt prezentate în lucrarea „Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească” (vol.I. – 1906), din care reproducem selectiv: «De la Predeal la Braşov.

Din văile înguste cu malurile bătute în ace de brad ale Prahovei ajungi pe acea culme, puţin înnaltă de alminterea, căreia i se zice cu un vechiu cuvînt, de mult ieşit din întrebuinţare: Predealul. Odată era aici numai o mică trecătoare pentru puţinii săteni din sălaşele vecine, pe cînd drumul cel mare între Braşov şi Ţara-Românească se desfăşura larg pe drumurile bune şi sigure ale şesului roditor de supt munte, pe la Rîşnov pănă la cetatea Branului, unde în împrejurimi zîmbitoare, de pajişti înflorite, se deschide pasul cu acelaşi nume. Vremuri nouă au cerut însă scurtime, răpegiune. Cărarea din codrii de brad s’a prefăcut după 1800 într’una din cele mai bune şosele netede ale lumii, şi peste cîtva timp calea ferată, nemulţumindu-se numai cu atîta cîştig de vreme, a sărit îndrăzneţ de-a dreptul pe înnălţimi, s’a sprijinit pe margeni de rîpi şi a străpuns măruntaiele stîncei. Unde rătăciseră Oierii cu turmele, au răsărit cantoane, plantaţii de telegraf, fire roşii de telefon, lungi chervane de mărfuri, suind încet în pocnetul bicelor, şi mari jucării de fier fumegînde, lunecînd ca şarpele pe şinele lucioase. În sfîrşit, cînd valea românească a Prahovei s’a prefăcut în locul de petrecere văratecă a „lumii bune”, a lumii cheltuitoare şi a lumii destrăbălate din România, viaţa modernă, cu zgomotul, vulgaritatea şi pretenţiile ei, a gonit poesia singurătăţii şi din cele mai ascunse poteci ale muntelui, unde întîmpini astăzi la fiecare pas, din Iulie în Octombrie, şi chiar ceva mai târziu, în culegerea florilor cîmpului şi florilor iubirii uşuratece, tot copilăretul palid şi obraznic al oraşelor, şi pănă şi cîte o călugăriţă catolică, pe cînd pe şosea zboară biciclete, automobile, trăsuri de casă cu vizitii în livrele care sperie sărăcimea din aceste locuri.

Publicitate

Numai iarna dă naturii măreţe toate drepturile sale: zăpezile mari se aştern pe vîrfuri, ele lunecă pe coaste pudrînd brazii negri, ele împodobesc cu flori ce nu se pot culege malul jos al Timişului prins acum în cătuşe de ghiaţă, şi prin biciul viforului aspru gonesc de pretutindeni pe toţi aceia cari nu sînt supuşi nevoii de a călători. Strecurarea trenurilor acoperite cu brumă pare o nimica toată în marea împărăţie a liniştii moarte. Călătorii cu trenul pleacă din hala cea mare şi urîtă a Predealului, plină de hamali şi de vameşi cu şăpci joase şi cu şăpci înnalte. În praful înnecăcios al cărbunelui unguresc, care înfăşură toate într’un zăbranic negru, trenul înnaintează încet printre păreţii de brad întunecat, cari lasă să se vadă ici şi colo privelişti mai depărtate. Încolo, se întind albe cele Şapte Sate. Cîteva staţii singuratece şi triste se desfăşură la guri de tunel. Din Dîrste se vede numai acelaşi chip de staţie ungurească cu inscripţie în limba Statului. Cîţiva ţerani de-ai noştri se îngrămădesc mînaţi din urmă ca oile spre marile vagoane roşiatece de clasa III-a. În mai puţin de două ceasuri te afli înnaintea gării braşovene, pe multele linii ale căreia pufneşte din gîturile negre înnalte acelaşi fum înnecăcios de pucioasă ce se frige». (va urma)

Marius HALMAGHI

mail: ecomuzeu@gmail.com

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, braşoveanul Dumitru Prunariu. O serie de evenimente au loc pentru a celebra realizarea marelui astronaut

Redactia Brasov

Publicat

pe

Între 14 și 22 mai, România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic, braşoveanul Dumitru Prunariu, printr-o serie de evenimente științifice și culturale organizate prin intermediul Fundației Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu.

Evenimentele vor avea loc atât fizic, în București, Brașov și Timișoara cât și online, pe canalele de social media ale Fundației și ale partenerilor.

Publicitate

14 mai 1981 – un reper important al istoriei contemporane a României

La începutul anilor ’80, România era pe deplin pregătită să urmeze tradiția înaintașilor și să facă față cu brio cerințelor explorării spațiului cosmic. Deși o țară mică, răsăriteană, educația tehnică și dezvoltarea științifică erau la standarde înalte, iar colaborările internaționale au favorizat aderarea la un acord international prin care pentru prima data în istorie un român ajungea în spațiul cosmic.

Fundația Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu își propune și depune toate eforturile să reînvie și să continue această tradiție printr-o suită de evenimente atât științifice cât și culturale.

În cadrul acestora, personalități internaționale și astronauți din SUA, Rusia, Japonia și țări europene vor transmite mesaje aniversare, inclusiv de la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Publicitate

Printre invitați, pe lângă cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vor fi și Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române și Marius-Ioan Piso – Președintele Agenției Spațiale Române.

Agenda evenimentelor

  • 14 mai, 14:00 – Eveniment științific la sediul ROSA – Romanian Space Agency
  • 14 mai, 18:30 – Difuzare emisiune aniversară la TVR1, TVR Internațional și TVR+
  • 15 mai, 10:00 – Inaugurarea expoziției aniversare la Muzeul Militar Național
  • 17 mai, 11:00 – Eveniment în Aula Universității Transilvania din Brașov
  • 17 mai, seara – Eveniment științifico-educativ organizat la Palatul Cotroceni cu participarea Președintelui României
  • 18 mai – Conferință cu reprezentanți ai corpului diplomatic la sediul MAE, Sala Gafencu, și recepție pe bază de invitații la Clubul Diplomatic, oferită de MAE cu ocazia evenimentului
  • 19 mai, 11:00 – Eveniment în Aula Universității de Vest – Timișoara
  • 22 mai, 17:00 – Eveniment cultural la Casa Artelor Dinu Lipatti
Cu ocazia aniversării Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială și Monetăria Statului a emis o medalie aniversară și insigne dedicate evenimentului.

Despre Fundația Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu

Știința trebuie să fie accesibilă tuturor, iar educația într-o manieră riguroasă dar creativă, trebuie să fie cheia de boltă a întreprinderilor viitoare.

Fundația Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu încearcă să apropie tinerii nu numai de științele spațiale, ci încearcă să îi apropie și să ii ajute să facă pași importanți spre realizarea visurilor lor.

Publicitate

Inspirăm generații, le insuflăm curajul de a porni către necunoscut, dragostea pentru cunoaștere și bucuria descoperirilor.

Publicitate
Citește mai mult

Cultural

Brașoveanca Luana Melania Butnariu a fost desemnată Bibliotecarul Anului în România

Avatar

Publicat

pe

Luana Melania Butnariu, de la Centrul de Excelență pentru Copii și Tineret al Bibliotecii Județene „George Barițiu”, este „Bibliotecarul Anului 2020”, distincție oferită de Asociația Națională a Bibliotecarilor din România, anunță Radio România Brașov FM (99,3 FM).

Luana Melania Butnariu a fost recompensată pentru activitatea derulată pe tot parcursul anului trecut, care a însemnat activități multiple, dar și adaptarea rapidă la noul context pandemic, în starea de urgență. Căci, pentru bibliotecarul brașovean, online-ul a însemnat o oportunitate, nu o piedică în derularea activităților.

Publicitate

„Este o onoare, acest premiu a venit ca o recunoaștere a faptului că în acest an – cel mai greu, aș spune eu – anul care ne-a debusolat pe toți, în absolut toate domeniile, chiar și în educație, și în cultură, mi-a confirmat că ceea ce am făcut, am făcut bine. Cu toții ne-am reinventat, am inventat și reinventat, pe toate căile. Am profitat, iacă-tă, și de oportunitățile acestei crize prin care am trecut. Am fost prima bibliotecă din țară care am intrat în direct cu utilizatorii noștri, am fost prima bibliotecă din țară care am asigurat hrana necesară pentru mulți sau poate mai necesară ca oricând” a spus Melania Butnariu.

Luana Melania Butnariu este omul din spatele unor proiecte precum: „Prietenie pe o sfoară”, anul acesta online, sau „Maratonul poveștilor”, urmărit cu nerăbdare de copii în mediul online. Și de Olimpiada de Benzi Desenate se leagă numele ei. De asemenea, colaborarea dintre o bibliotecă publică și o școală, un alt proiect al bibliotecarei din Brașov, a fost inclusă drept exemplu de bună practică în Ghidul UNESCO privind practicile educaționale deschise în timpul închiderii școlilor.

Publicitate

„Cred că acest aspect a și cântărit foarte greu în decernarea acestui premiu. Una dintre activitățile pe care am realizat-o pe platforma Zoom, împreună cu doamna profesoară Violeta Daniela Nedelcu, de la Școala 2, a fost văzută – căci de asta zic mereu, este foarte important să fim vizibili – de către doamna Carmen Holotescu, profesor universitar la Universitatea din Timișoara, cea care s-a ocupat pe România, de Ghidul UNESCO, scos sub egida acestui forum, și realizat de către o Universitate din Beijing” a adăugat Melania Butnariu.

Melania Luana Butnariu promite că nu se oprește aici, în plan are și alte activități, pe care le va dezvălui la momentul potrivit.

Sursa: Radio România Brașov FM

Publicitate
Citește mai mult

Cultural

FOTO / Fortificațiile care pun județul Brașov pe harta istoriei

Redactia

Publicat

pe

Foto: Andrei Soimu

Fortificațiile care pun județul Brașov pe harta istoriei

Brașovul este parte integrantă și importantă din istoria veche a României. Au rămas atâtea monumente și obiective turistice în urmă încă de pe vremea dacilor. Printre ele se află și fortificațiile din județ pe care, cel puțin parțial mulți dintre noi le-am văzut deja.

Publicitate

Brașovul, cetatea celor șapte bastioane

Cunoscută încă din secolul XIV, cetatea Brașovului a fost un loc în care cei din zonă se ascundeau, la poalele Tâmpei, de invaziile otomane. Sistemul de fortificații a evoluat de la șanțuri, la adevărate turnuri, bastioane și porți.

Publicitate

Pe lângă acestea, însă, există şi un sistem de fortificații ce provine din secolul al II-lea, alcătuit de populația getică. Fortificațiile şi garnizoanele de atunci ne arată că locul era unul preponderent militar. În timp aici s-au construit mănăstirile Sf. Laurenţiu şi Sf. Caterina care au fost distruse de către tătari în anul 1241. Aşa că maicile şi călugăritele au decis să rămână şi au populat zona.

județul Brașov
Foto: @ronloyola

Cetățile din județul Brașov

Cetățuia de pe Strajă sau Dealul Cetății a trecut prin multe, de-a lungul istoriei. A fost iniţial un turn, completat cu un bastion din 4 turnuri în 1524. Circa un secol mai târziu, a fost distrus într-o luptă şi înlocuit, apoi, cu ziduri de piatră. După un incendiu şi o reconstruire, cetățuia a fost şi închisoare, depozit şi complex turistic medieval.

Publicitate
județul Brașov
Foto: @alexmescu

Cetatea dacică din Răcădău este acum un cartier de blocuri din sudul orașului. Aici au fost, însă, fortificații rămase de pe vremea dacilor. Zona numită Valea Cetăţii a suferit pierderi istorice atunci când, în 1980, fortificațiile au fost demolate.

Cetatea Braşovia din vârful Tâmpei a fost construită în Evul Mediu şi a servit ca punct de apărare. În 1395, cetatea a servit chiar ca adăpost pentru familia lui Mircea cel Bătrân în faţa otomanilor. Acum o poţi vizita şi recunoaște, deși nu mai are un bastion din poarta principală.

Cetatea de la Pietrele lui Solomon este o fortificație bogată în vestigii antice, pentru că a funcţionat ca refugiu pentru daci.

Cetatea de pe dealul Şprenghi este un fost castru de pe vremea otomanilor, transformat în carieră de piatră. Acolo vei găsi şi un drapel ridicat în cinstea ostașilor români care au pierit în Primul Război Mondial.

județul Brașov
Foto: @gabrielaaleexandra

Ce bastioane avem de vizitat

Bastioanele Brașovului au fost ridicate din secolul XV şi au avut roluri fie de spaţii de depozitare, fie de fortăreţe.

Publicitate
  • Cele pe care le poţi vizita sunt Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Graft şi Bastionul Fierarilor.
  • Bastionul Cojocarilor, Bastionul Funarilor şi Bastionul Postăvarilor au fost renovate recent.
  • În schimb, Bastionul Aurarilor şi Bastionul Curelarilor au fost desființate în secolul XIX.
județul Brașov
Foto: @imladydodo

Turnurile Cetății Brașovului

Cele patru monumente în aer liber sunt Turnul Alb, Turnul Negru, Turnul Cuțitarilor şi Turnul Cizmarilor. A existat şi Turnul de pe locul Cetățuii, însă a fost înlocuit de turnul Casei Sfatului de acum.

județul Brașov
Foto: @rale_p

Porțile cu care ne mândrim în județul Brașov

Cele mai proaspăt construite (secolul XIX) sunt Poarta Şchei, Poarta Vămii şi Poarta Târgul Cailor. Din păcate, ultimele două au fost demolate.

În istorie au intrat şi Poarta Ecaterinei, Poarta Străzii Negre şi Poarta Principală.

Una dintre legendele locale vorbește şi despre o poartă care ar fi existat la Bastionul Funarilor. O parte a acestei povești este adevărată, deoarece a existat o poartă la poalele muntelui, însă este vorba despre Poarta dinspre Tâmpa, aflată sub un turn de pulbere.

județul Brașov:
Foto: @imladydodo

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>