Connect with us
Publicitate

Economic

ING: România, pe ultimul loc din Europa în privinţa cumpărării unei locuinţe prin credit ipotecar. Aproape 50% din românii chestionaţi ar vrea să se mute sau să cumpere o locuinţă în următorii doi ani

Redactia

Publicat

pe

Românii sunt cei mai hotărâţi şi ra­pizi europeni când vine vorba de ale­gerea unei locuinţe, trei din cinci spu­nând că au găsit apartamentul dorit în cel mult trei luni, cumpă­ră­torii locali fiind însă pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte achi­ziţionarea unei locuinţe prin credit ipo­tecar, arată un studiu realizat de ING. Astfel, deşi jumătate dintre ro­mâni spun că le-a fost greu să gă­seas­că o locuinţă care să bifeze toate cri­teriile de selecţie, 61% dintre ei şi-au gă­sit o nouă casă după ce au vi­zio­nat cel mult cinci proprietăţi, în timp ce alţi 23% şi-au achiziţionat ca­sa după ce au vizitat între şase şi zece proprietăţi.

Publicitate

În acelaşi studiu, România se află în top trei al clasamentului de pro­prietari care nu au credit ipo­te­car (46,5%), fiind depăşită doar de Italia (49%) şi Polonia (54%).

De asemenea, românii se află pe ul­ti­mul loc din Europa în ceea ce pri­veşte achiziţionarea unei locuinţe prin credit ipotecar (14,9%).

Publicitate

În acelaşi timp, puţini români (11,5%) închiriază comparativ cu germanii (53,5%) sau austriecii (48,4%), iar unu din patru români declară că locu­ieş­te împreună cu prie­tenii sau fa­milia, cu mult pes­te media europeană.

La polul opus din acest punct de vedere se află ger­manii (4,1%) sau francezii (5,9%).

Publicitate

Când au avut de ales între locuinţa de vis şi o locuinţă pe care şi-o pot permite, peste jumătate din­tre români au pus preţul pe primul loc, iar peste 30% sunt de părere că au pierdut cel puţin o proprietate deoarece un alt client a fost dispus să plătească mai mult.

Aşadar, 58% dintre români au ofe­rit exact preţul cerut de vân­zător, iar doar un sfert au negociat preţul pen­tru a obţine o ofertă mai bună.

Mai mult de jumătate dintre cum­părători au făcut achiziţia pen­tru că doreau să fie proprietari acolo unde locuiesc (57%) şi doar 5,7% o văd ca pe o investiţie, cea mai mică rată din Europa, unde luxem­bur­ghe­zii (25%), francezii (21,4%) şi ger­manii (19,6%) ocupă primele poziţii.

Publicitate

În ceea ce priveşte sprijinul fi­nan­ciar, românii au apelat în primul rând la familie (44,7%), apoi la con­sultantul bancar (22,1%) sau la prieteni (18,1%).

Aproape jumătate din românii inter­vievaţi (47%) iau în considerare să se mute sau să îşi achiziţioneze o locuinţă în următorii doi ani, în ciuda faptului că trei din cinci sunt de părere că preţurile vor creşte şi că, din 2015 până în prezent, a devenit mult mai dificil ca persoanele aflate la început de drum să îşi cumpere o locuinţă.

Românii care intenţionează să cumpere vor avea drept criterii principale mediul liniştit şi sigur, design-ul şi consumul energetic eficient, suprafaţa generoasă, o grădină proprie sau facilităţi precum magazine sau spitale în apropiere.

Publicitate

Însă în acelaşi timp, 44% dintre români spun că veniturile le-au scăzut de la începutul pandemiei, în fruntea ţărilor europene intervievate. În acest sens, 65,9% dintre români spun că şi-au redus cheltuielile pe care nu le consideră esenţiale.†

La polul opus, doar 17,2% dintre olandezi sau 17,3% dintre luxemburghezi au declarat că veniturile lor au avut de suferit în această perioadă.

Sondajul a fost efectuat de Ipsos prin chestionare aplicate online. Studiul s-a desfăşurat în 14 ţări: Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Chestionarea a avut loc în perioada septembrie 2020.

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

Redactia

Publicat

pe

Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

Publicitate

Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

Publicitate

Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Publicitate

Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Publicitate

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

Publicitate

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Publicitate

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>