În pofida îngrijorărilor legate de COVID-19, Brașovul rămâne în continuare atractiv pentru investitorii străini

Mai mult de 4 din 10 investitori străini son­daţi de EY sunt de părere că Ro­mânia va deveni mai atractivă pen­tru investiţii după terminarea pan­de­miei. Cei mai mulţi dintre investitorii străini au văzut agricultura ca fiind sectorul ca­re va deveni principalul motor al e­cono­miei româneşti în perioada următoare.

Bogdan Ion, country manager EY România şi Moldova, este de părere că România va ajunge în topul ţărilor din Uniunea Europeană din punctul de vedere al investiţiilor străine directe.

„România va fi în curând în top în Uni­unea Europeană în ceea ce pri­veşte investiţiile străine directe. Gu­vernul român trebuie să demons­tre­ze că se poate adapta la noile tendinţe şi la aşteptările actuale ale investitorilor”, a spus Bogdan Ion, în cadrul eveni­mentului online de lansare a studiului „EY Attractiveness Survey Romania”.

Sondajul realizat de EY a avut un eşantion de 106 lideri de companii internaţionale, dintre care jumătate au investit deja în România, iar cealaltă jumătate nu desfăşoară în acest moment activităţi în ţară. Studiul mai arată că investitorii străini preferă în continuare Bu­cureş­tiul: o treime dintre respondenţi au spus că plănuiesc să investească în capitală. Alţi poli de atracţie pentru investiţiile străine sunt Bihor (8%), Sibiu (6%), Braşov (5%).

Cu toate acestea, aproape jumă­tate dintre investitorii străini din Ro­mâ­nia (46%) şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiţii planificate.

Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, a spus în cadrul evenimentului că doar 4 investitori mari şi-au amânat investiţiile în Ro­mâ­nia: „Avem doar 4 investitori mari care au suspendat sau amânat investiţiile în România. Investiţiile mari au rămas active şi credem că avem cel puţin 400 de locuri de muncă în stand-by şi 3 mld. de euro care vor fi investiţi.”

Studiul condus de EY mai arată că două treimi dintre investitorii străini sunt de părere că stabilitatea politică şi socială din România este principalul factor care poate influenţa decizia de a investi în ţară, aproape la fel de im­por­tant ca disponibilitatea forţei de muncă.

Printre factorii care ar mai putea in­fluenţa decizia investitorilor pentru Ro­mânia se numără măsurile de se­cu­ritate şi siguranţa pentru pre­ve­nirea unei crize viitoare, com­pe­ti­ti­vita­tea ţă­rii în materie de costuri, infras­truc­tura.

Cele mai mari probleme şi care au nevoie de soluţii sunt, în opinia investitorilor străini sondaţi, educaţia, susţinerea tehnologiei înalte şi inovării, infrastructura, politicile de mediu.

Lanțurile de aprovizionare – cele mai atractive ținte post – pandemie

Pentru 35% dintre participanții la sondajul aferent studiului EY România cele mai atractive pentru investiții vor fi operaţiunile legate de logistică și lanţuri de aprovizionare, dar și proiectele de producție (34% dintre respondenţi).

Sectoarele-cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani, potrivit studiului EY România sunt: agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto.

În schimb, marile probleme ale României sunt creşterea competitivităţii, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura, care sunt zonele „în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi”, potrivit studiului citat.

Ce-i trebuie României

Deciziile investitorilor se vor baza pe:

• stabilitatea socială şi politică (66% dintre răspunsuri),
• oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi
• competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

România ar trebui să îşi concentreze eforturile în domenii-cheie problematice precum:

• educaţia (85% din răspunsuri),
• transformarea tehnologică (81%) şi
• infrastructura (80%).

Sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat: agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%).

Regiunile fără investiții contribuie cel mai puțin la PIB-ul național

Deși tautologică, constatarea legăturii dintre investițiile străine și contribuția redusă la PIB-ul total al țării capătă o relevanță specială atunci când este susținută de cifre și grafic.

Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cota din PIB total cea mai mică (7,5%), fiind şi cea care a atras cele mai puţine proiecte de investiţii străine directe, după Regiunea Nord-Est, care are însă o contribuție de peste 10% din PIB .

Pe regiuni, în ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea Bucureşti-Ilfov (59,3% din total în 2015), dar în ultimul an o creştere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11,8%. În aceeaşi perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15,5% mai multe investiţii faţă de anul precedent.

Mai departe, Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara – cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi – care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

Digitalul și serviciile pentru întreprinderi – cele mai atractive domenii până acum

Sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD programate în 2019, cu o cotă de piață de 36%, respectiv de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi.

Aceste sectoare au generat împreună peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Producția de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Industria agroalimentară are a treia cea mai mare atractivitatea pentru investiții, dar a generat mult mai puține noi locuri de muncă. „În noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19”, spune studiul EY România.

Pe locul 15 în topul atractivității în UE

În 2019 au fost anunţate, în România, 78 de proiecte de investiţii directe, în scădere cu aproximativ 28% faţă de anul anterior (113 proiecte în 2018), potrivit datelor EY România, ceea ce plasează țara noastră pe locul 15 în Europa în topul atractivităţii.

„O tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, ţările din Europa Centrală şi de Est înregistrând o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% faţă de anul anterior”, constată EY România.

Valoarea investițiilor străine directe (ISD) s-a menţinut relativ constantă, la 5,17 miliarde de euro în 2019, față de 5,26 miliarde de euro în 2018.

Sursele investițiilor

Cele mai mari investiţii în România au venit de la firme înregistrate în:

• Ţările de Jos (Olanda, cunoscută ca o gazdă ospitalieră a vehiculelor de investiții originare în alte țări) și anume 23,2% din soldul total,
• Austria (12,6%) şi
• Germania (12,3%), potrivit soldurilor ISD publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Cele mai importante zece ţări investitoare au acoperit o cotă cumulată de 83,4% , iar principalele 20 de ţări investitoare o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Țările Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5%.

Studiul EY Attractiveness Romania se bazează pe cercetarea în teren realizată de CSA Institute în perioada 17 – 31 iulie prin intermediul interviurilor telefonice cu 106 lideri din companii internaţionale relevante, dintre care 50% au deja investiţii în România, iar 50% nu desfăşoară în prezent activităţi în ţară.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

Prezentă şi în România, din anul 1992, cu peste 800 de angajaţi de pe plan local şi în Republica Moldova,  furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.