Grota urşilor preistorici din Bucegi, locul unde a trăit, acum 10.000 de ani, „Ursus Spelacus Blum”

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din munţii Bucegi, Peştera Ialomiţei, în care există şi grota urşilor, a trecut la programul de vară, ceea ce înseamnă că poate fi vizitată 7 zile din 7.

Astfel, de la 1 mai, Peştera Ialomiţei îşi modifică programul de vizitare, ea urmând să fie deschisă între orele 09:00 – 19:00, zilele de vizitare rămânând aceleaşi, de luni până duminică. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 18:00. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari, transmite adevarul..ro.

Ursul cavernelor

Zona izvoarelor Ialomiţei a fost populată din timpul Evului Mediu, când mai mulţi sihaştrii şi-au ales acolo loc de rugăciune. Începând cu secolul al XVI-lea, viaţa monahală s-a tot dezvoltat în zona Argeşului şi la poalele Munţilor Făgăraş, momentul de referinţă fiind ridicarea Mănăstirii Ialomiţei, ctitoria domnului Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău.

După ce treci de lăcaşul monahal şi intri în Peştera Ialomiţei, cam după 200 de metri se găseşte o piatră, numită „Piatra Altarului“, folosită de călugări pentru ritualurile sacre.   După descoperirea Sălii Urşilor din Peştera Ialomiţei au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, Ursus Spelaeus Blum – unele au fost găsite la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale acestui mamifer de  talie mare.

La descoperirea „Sălii Urşilor” din Peştera Ialomiţei au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, „Ursus Spelacus Blum”, printre care unele la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urşilor cavernelor.

Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele jurasice ale Muntelui Bătrâna. Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit „Obârşia Ialomiţei”, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.

Peştera Ialomiţei are o dezvoltare cumulată de 1.128 metri, dintre care doar 480 m sunt accesibili şi amenajaţi pentru vizitare. Temperatura în peşteră oscilează între 5 şi 6 grade. Umiditatea este destul de mare, între 85 şi 100%.

Încărcătura deosebită a acestor locuri i-a atras de-a lungul timpului atât pe daci, cât şi pe primii creştini – călugării, care se aflau în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii.

Se spune că în Peştera Ialomiţei a poposit şi Apostolul Andrei, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, cel trimis să încreştineze populaţiile de la Nord de Dunăre.