Connect with us

Fapt divers

Ghinion pentru fostul primar al Brașovului, Ioan Ghișe, mai avea doar patru luni până când ar fi început să încaseze o pensie specială de 15.000 lei pe lună

Avatar

Publicat

pe

Ziaristii.com au prezentat o listă de 10 foști parlamentari care, pe legea aflată încă în vigoare, încasează pensia maximă de 3.000 de euro pe lună (pentru 3 sau mai multe mandate). Dintre aceștia, 8 se află deja în plată, iar doi (printre care și fostul primar al Brașovului Ioan Ghișe) ar fi devenit pensionari speciali peste patru luni, în iunie, când împlinesc 65 de ani.

Publicitate

Eliminarea pensiilor speciale ale senatorilor și deputaților a fost adoptată cu 357 de voturi ”pentru”, 0 abțineri și 0 voturi împotrivă. Cei 30 de parlamentari ai UDMR au spus că sunt prezenți, dar nu votează.

Unul dintre amendamente, preluat de la USR-PLUS, prevede că odată cu intrarea în vigoare a noii legi, încetează plata pensiilor speciale aflate în vigoare.

Publicitate

În prezent sunt în plată aproape 800 de pensii speciale. Foștii senatori și deputați care beneficiază de acest privilegiu nesimțit dau bugetului național o „gaură” de peste 10 milioane de euro pe an.

Pensie de 1.000 de euro per mandat
Cea mai mică pensie specială este cea pentru parlamentarii din mandatul 1990-1992 (întreg, dar scurt): 2.131 de lei pe lună – la nivelul lunii noiembrie 2020.

Publicitate

Un mandat complet de 4 ani (cum au fost toate mandatele din 1992 încoace) îi aduce fostului senator sau deputat o pensie lunară de aproape 5.000 de lei. Pentru două mandate, fostul parlamentar primește aproape 10.000 de lei. Trei sau mai multe mandate sunt răsplătite cu aproape 5.000 de lei. Mai exact: 14.930 de lei la nivelul lunii noiembrie 2020.

Regula poate fi rezumată astfel:

1 mandat complet – pensie de 1.000 de euro/lună
2 mandate complet – pensie de 2.000 de euro/lună
3 sau mai multe mandate complete – pensie de 3.000 de euro/lună.
În fosta lege, pentru ca un fost parlamentar să prmească pensie specială trebuiau îndeplinite două condiții:

Publicitate

– persoana să fi împlinit 65 de ani;

– să fi avut cel puțin un mandat parlamentar complet.

Dacă un parlamentar a avut cel puțin un mandat complet, dar și mandate incomplete, pensia lui era calculată inclusiv pentru acele fracții de mandate incomplete, în limita a 12 ani (3 mandate complete, chiar și din mandate parțiale).

Când va intra în vigoare legea votată astăzi de Parlament, niciun fost senator sau deputat nu va mai primi acest beneficiu.

10 campioni ai pensiilor speciale:

Eugen Nicolicea (64 de ani): 7 mandate = 28 de ani (1992-2020) – 15.000 de lei/lună
C. A. C. P. Tăriceanu (69 de ani): 7 mandate = 26 de ani (1990-1992, 1996-2020) – 15.000 de lei/lună
Marko Bela (69 de ani): 7 mandate = 26 de ani (1990-2016) – 15.000 de lei/lună
Ecaterina Andronescu (72 de ani): 6 mandate = 24 de ani (1996-2020) – 15.000 de lei/lună
Anghel Stanciu (71 de ani): 6 mandate = 24 de ani (1992-2016) – 15.000 de lei/lună
Adrian Năstase (70 de ani): 6 mandate = 22 de ani (1990-2012) – 15.000 de lei/lună
Șerban Mihăilescu – „Miky Șpagă” (76 de ani): 5 mandate = 20 de ani (1996-2016) – 15.000 de lei/lună
Viorel Hrebenciuc (67 de ani): 5 mandate = 18 ani (1996-2014) – 15.000 de lei/lună
Teodor Meleșcanu (79 de ani): 4 mandate = 16 ani (1996-2000, 2004-2012, 2016-2020) – 15.000 de lei/lună
Ioan Ghișe (64 de ani): 4 mandate = 16 ani (1992-1996, 2004-2016) – 15.000 de lei/lună.

Publicitate
Spune-ți părerea

Fapt divers

Primul exemplar din noua carte a lui Marian Godină, trimis cu dedicație lui Liviu Dragnea la penitenciarul Rahova. Mesajul polițistului pentru fostul lider PSD

Avatar

Publicat

pe

Polițistul brașovean a anunțat pe Facebook apariția noii sale cărți, „Pădurea”. Aceasta este a patra carte publicată de Marian Godină.

Publicitate

„În misiune cu Marian”, „Flash-uri din sens opus” și „Pablo, the alpaca” sunt alte cărți apărute în ultimii ani sub semnătură lui Godină.

„Noua mea carte, „Pădurea”, a sosit azi de la tipografie și am început expedierile.
Până pe 8 martie o puteți comanda cu semnătură de pe www.curteaveche.ro/p/pădurea”, a scris Marian Godina pe Facebook.

Publicitate

Prima copie i-a fost trimisă cu dedicație lui Liviu Dragnea, pe adresa penitenciarului Rahova.

„Domnului Liviu Dragnea, pentru a vă trece timpul mai repede!

Publicitate

Cartea e inspirată din vremurile în care Teleormanul nu avea nicio librărie și e pentru toate vârstele, deci i-o puteți da și Irieni.

Cu drag,

Marian Godină” a fost dedicația lui Godină pentru fostul lider PSD.

Publicitate

 

Citește mai mult

Fapt divers

Cel mai lung tunel din România se află în județul Brașov

Avatar

Publicat

pe

Când vine vorba de infrastructură România este un dezastru. Investițiile realizate de-a lungul timpului în căile ferate, autostrăzi și șosele au fost minime spre deloc. Cam tot ceea ce s-a realizat în această țară a fost făcut înainte de Revoluție.

Publicitate

România ocupă un loc codaş în Europa în privinţa tunelurilor rutiere şi feroviare. Între anii 1924 – 1929 a fost realizat cel mai mare tunel din țară.

Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România, situat pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov. Lucrarea are o lungime de 4.369,5 m şi este prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

Publicitate

A fost construit de firma germană Julius Berger și poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 25 iunie 1931, cu toate că era un proiect mai vechi care avea ca scop realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii. Pe partea moldoveană se realizase încă din anul 1909 o cale ferată între Buzău şi Nehoiaş.

Infrastructura rutieră, la pământ

România mai are tuneluri care merită luate în evidență, însă suntem departe de Europa. În localitatea Tălăşmani, la limita dintre judeţele Galaţi şi Vaslui, se găseşte al doilea tunel ca lungime din România. Tunelul de la Tălăşmani are lungimea de 3.330 metri.
Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972.

Publicitate

După ani buni în care nu se construit nimic, autoritățile au în lucru realizarea unui nou tunel, cu o lungime de aproape trei kilometri, care urmează a fi făcut pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Are o valoare estimată de peste un miliard de lei, iar pentru construcția sa au fost depuse luna trecută 12 oferte din partea mai multor firme din China, Turcia și Europa.

Citește mai mult

Fapt divers

VIDEO / Proprietarul singurei Dacii D6 Estafette funcţionale din România este un braşovean. Modelul exclusivist a fost produs în doar 642 examplare în timpul „Epocii de Aur”

Redactia

Publicat

pe

Dacia D6 Estafette a fost una dintre cele mai rare Dacii. Mașina a fost un model exclusivist produs în doar 642 de unități, pe durata a patru ani. De fapt, Dacia D6 Estafette a fost o asamblare în sistem CKD a modelului francez Renault Estafette. Modelul românesc are o poveste uimitoare și, se spune, că ar fi fost interzis pentru că nu era pe placul Elenei Ceaușescu.

Publicitate

Dacia D6 Estafette a fost asamblată în România între anii 1975 și 1978 și au fost realizate 642 de exemplare. 176 de unități în anul 1975, 49 în 1976, 371 în 1977 și 4 în 1978. Automobilul avea același motor ca Dacia 1300, diferența era doar în ceea ce privește caroseria. Sistemul de frânare de pe puntea spate, dar și anvelopele, tapiteria și geamurile au fost produse la noi în România. Doar pompa de apă și carcasa filtrului de aer nu erau produse în țara noastră.

Modelul a fost catalogat încă de la început ca fiind ”diferit” și un pic cam excentric. De fapt, Dacia D6 Estafette era genul de automobil dedicat hipioților sau celor care voiau să-și trăiască viața ”altfel”. Exact cum s-a întâmplat în cazul Volkswagen Transporter.

Publicitate

Dacia D6 Estafette nu a fost deloc pe placul autorităților comuniste care păreau că pierd controlul lăsând la vânzare astfel de automobile. În plus, comuniștii nu-și doreau ca oamenii să-și trăiască viața într-un mod prea ”libertin”. Se spune că Elena Ceaușescu a fost cea care ar fi dat dispoziție ca automobilul să nu fie vândut cetățenilor. Așadar, aproape toate modelele D6 Estafette care au fost produse au fost date în folosință institutiilor de stat. Cele mai multe modele Dacia D6 Estafette le-au primit angajații Poștei Române.

Câțiva ani mai târziu, Uzina Autobuzul din Capitală a încercat echiparea unei caroserii TV (Tudor Vladimirescu) cu mecanica Estafette, proiectul fiind catalogat drept un eșec.

Publicitate

Câte exemplare Dacia D6 Estafette mai sunt ”în viață”?

Astăzi, pot fi numărate pe degetele de la o mână numărul de mașini Dacia D6 Estafette iar în România mai există doar una funcțională, cea a unui brașovean. La ediția a IX-a a evenimentului ”Întâlnire Dacia Clasic”, care a avut loc în anul 2017, a participat un astfel de model. Dacia D6 Estafette s-a păstrat foarte bine și este înmatriculată în Brașov. ”Vreo trei ani de zile am căutat această mașină până acum cumpărat-o. Partea mecanică nu este complicată, probleme am avut cu partea de tinichigerie”, avea să declare pentru Mașinistul. Dudi Levente, proprietarul celei mai rare Dacii din România. Dat fiind că automobilul este extrem de valoros, Dudi Levente a mai cumpărat un model doar pentru piesele de schimb.

video

 

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>