Connect with us
Publicitate

Fapt divers

GALERIE FOTO / Iarnă de Brașov. Cele mai grele ierni din România. În 1942 s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din istoria României, -38,5 grade Celsius, la Bod

Redactia Brasov

Publicat

pe

Ninsorile din ultimele zile din Brașov şi din România au invadat reţelele de socializare. Am fost aproape la fel de uimiţi ca cei din Sahara, unde a nins, în urmă cu patru ani, pentru a doua oară, s-ar zice, în istorie. Dar dacă acum ninsorile şi gerurl sunt mai rare, de-a lungul vremii, românii au trecut prin ierni cumplite, în care a nins într-o zi cât într-o lună şi în care temperaturile scăzute au transformat ţara într-un glob de gheaţă.

Cea mai grea iarnă la Braşov a fost în 1942. S-a înregistrat atunci recordul negativ al României: -38,5 grade Celsius

Dacă acum spunem că la -10 sau -15 grade este ger năprasnic, bunicii şi străbunicii noştri au trăit cele mai geroase ierni. La Braşov polul frigului a fost în 25 ianuarie 1942 când s-au înregistrat -38,5 grade Clesius, la staţia de la Bod. Atunci toate luna ianuarie temperaturile au fost glaciare, iar cea mai ridicată a fost de -20 grade Celsius. Aceeaşi temperatură s-a mai înregistrat şi în 11 februarie 1929, dar atunci gerul a ţinut mai puţin. Alte două recorduri de temperatură au mai mai fost în 14 ianuarie 1985 când la Braşov au fost – 32,3 grade Celsius şi în 25 ianuarie 2010 când la Braşov au fost -30,2 grade Celsius la Braşov, scrie Adevarul.ro.

Publicitate
Un munte de zăpadă la Brașov

Polul frigului la Braşov

România era în plin Război Mondial, soldații luptînd, alături de nemți, contra rușilor, pe frontul din Crimeea. E 25 ianuarie 1942, ora 05.00, când termometrele stației meteo de la Bod înregistrează -38,5 grade Celsius, cea mai joasă temperatură din istoria României”Eram obișnuiți cu frigul, dar nici chiar așa. Seara, câinele era viu. Dimineața l-am găsit înghețat, în picioare, în fața cuștii”, spuneau localnicii. ”Era așa ger că dacă ieșieai afară mureai pe loc”.

Publicitate

Puţini îşi mai amintesc cum a fost iarna din 1942. Atunci dacă ieşeai din casă îngheţai pe loc. Trenurile au fost blocate cu zilele, şcolile au fost închise, iar pe stradă nu vedeai ţipenie de om. Fabricile nu au funcţionat, iar toate magazinele au fost închise. Braşovul a devenit un oraş pustiu timp de o săptămână. Potrivit unor statistici ale vremii, care nu sunt foarte exacte, deoarece multe acte s-au pierdut, 17 oameni au murit în gerul cu adevărat năprasnic de acum mai bine de 70 de ani. 

Şi zăpada a fost atunci foarte mare, nămeţii depăşind un metru în oraş. Lemnele au fost raţionalizate şi erau păzite de armată. Soldaţii împărţeau oamenilor atât cât trebuia pentru a nu îngheţa de frig. După terminarea gerului, armata, dar şi toţi braşovenii au muncit trei zile pentru a deszăpezii oraşul troienit.

Meteorologii au şi o explicaţie de ce tocmai în zona Braşovului este de multe ori mai frig decât în alte zone muntoase. Oraşul este aşezat într-o depresiune, iar când un front de aer polar ajunge aici este mai dens, coboară şi stagnează mai mult în depresiune. Din acest motiv şi durata gerurilor este mai mare decât în alte zone.

Publicitate
Braşovul a fost complet izolat în 1942. FOTO: Gazeta de Transilvania.

Cea mai grea iarnă din țară, în ’54

În schimb, cea mai grea iarnă care a lovit şi România, cel puţin din câte ştiu măsurătorile meteorologice, a fost în 1954.

Stratul de zăpadă a ajuns atunci la chiar cinci metri. Multe case au fost acoperite cu zăpadă, iar oamenii au fost nevoiţi să-şi sape tuneluri. A intervenit şi armata.

Publicitate

Viscolul şi zăpada au lovit în special partea sudică a ţării, inclusiv Bucureştiul. Era în februarie 1954. Vântul a bătut cu putere, a nins foarte mult, iar temperatura a coborât sub -25 de grade Celsius.

Chiar şi Marea Neagră a îngheţat, iar vapoarele din Portul Constanţa au fost acoperite cu gheaţă.

Temperaturi foarte scăzute s-au înregistrat în România şi în alţi ani. În 1911, la Tulcea, -25,4 grade Celsius. În 1929, la Constanţa şi Brăila, -25 de grade. Tot atunci, la Sulina, -25,6 grade, iar la Călăraşi, -24,7 grade Celsius. În 1954, la Cernavodă, -24,6 grade Celsius, iar la Hârşova, -23,6 grade.

Publicitate

Poveştile iernilor de coşmar ale românilor, despre Iadul alb din 1880 când Dunărea a fost îngheţată 101 zile sau „Marele Viscol“ din 1954 care a făcut prăpăd în Bucureşti, puteți citi în Adevarul.ro aici.

Surse: Cluj24.ro, Adevarul.ro, A1.ro

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea
Publicitate
Publicitate

De Interes

>