Connect with us
Publicitate

Economic

Francezii de la Auchan deschid primul lor hotel, la Brașov, după o investiție de 15 milioane de euro. Managementul hotelului va fi asigurat de Kronwell Brașov

Redactia

Publicat

pe

Compania Ceetrus (fostă Immochan), divizia imobiliară a Auchan, va deschide anul acesta, la Brașov, primul hotel din România al grupului francez, în care va investi 15 milioane de euro, conform Profit.ro.

Publicitate

Hotelul va face parte din cartierul Coresi, dezvoltat pe fosta platformă Tractorul din Brașov, care în acest moment are o parte comercială, una rezidențială, cu 1.800 de apartamente construite, și o zonă de birouri cu 70.000 de metri pătrați. „Deci, este un cartier în toată puterea cuvântului, și în tot acest context am hotărât să construim și un hotel pe care o să-l operăm cu partenerii noștri care dețin hotelul Kronwell din Brașov, bazându-ne pe câteva elemente majore. În primul rând este nevoia orașului Brașov de camere de hotel, iar din studiile făcute reiese că în oraș ar mai fi nevoie de 1.000 de paturi în hoteluri”, a declarat pentru Profit.ro Tatian Diaconu, director general pe portofoliul România, Polonia, Rusia și Ucraina din cadrul Ceetrus.

Al doilea argument în favoarea construirii unui hotel constă în faptul că, în cartierul respectiv, cei 70.000 de metri pătrați de birouri găzduiesc 70 de companii internaționale.

Publicitate

Al treilea argument vizează Brașovul, ca atracție turistică, iar cei care îl vizitează au nevoie de mai multe opțiuni de cazare.

„Pentru cartierul respectiv, hotelul este doar o piesă dintr-un puzzle”, spune Tatian Diaconu.

Publicitate

Hotelul va fi clasificat la patru stele și va avea 133 de camere, restaurant, săli de conferințe cu 400 de locuri și cazinou. Investiția totală se ridică la 15 milioane de euro.

Managementul hotelului va fi asigurat de reprezentanții Kronwell, hotel deschis în 2013 în Brașov de către Daniel Popescu, investitor local. Hotelul, aflat în prezent în faza de structură între parter și etajul I, va fi deschis în primăvara anului 2021.

Întrebat dacă puteau aduce un lanț hotelier internațional, Diaconu a confirmat că au fost discuții cu mari operatori de hoteluri interesați de piața brașoveană, dar a fost ales Kronwell, pentru că s-a impus ca „hotel dominant” pe piața locală.

Publicitate

Hotelul va avea un brand construit de la zero, un nume nou pe piața românească, pe care nu a dorit, încă, să îl dezvăluie.

„Este primul hotel care se construiește de la zero în cadrul grupului. Strategia noastră nu e să ne concentrăm pe piața hotelieră, ci de a face regenerare urbană acolo unde se poate și de a construi cartiere, iar dacă acolo unde le vom construi își va avea locul câte un hotel, sigur, e posibil să mai facem și altele, dar sub nicio formă nu e o strategie în acest sens”, a mai spus Diaconu.

Fondat în 1976, Ceetrus este un dezvoltator imobiliar global, cunoscut până în iunie 2018 sub numele de Immochan. Fostă companie de real estate comercial, Ceetrus s-a transformat din 2016, pentru a deveni astăzi un dezvoltator imobiliar de proiecte mixte.

Publicitate

În România, Ceetrus a fost înființat în ianuarie 2012 și administrează un portofoliu de 23 de centre comerciale la nivel național. În 2016, Ceetrus și-a lărgit sfera de activitate pe noi segmente de business: cel rezidențial, prin dezvoltarea Coresi Avantgarden în parteneriat cu Kasper Development și office, prin Coresi Business Campus, unul din cele mai vibrante parcuri de afaceri din Brașov, în parteneriat cu Ascenta Management.

Investițiile Ceetrus în România au depășit 300 milioane de euro, iar valoarea de piață a activelor companiei este apreciată la 400-500 milioane euro. Ceetrus este prezentă în 13 țări și deține 393 de centre comerciale. Grupul Auchan, din care face parte, este controlat de familia Mulliez, prin exponentul său Gerard Mulliez – fondatorul grupului, considerată cea mai bogată din Franța, cu o avere estimată la aproape 40 miliarde de euro în 2016, potrivit revistei franceze Capital. Printre brandurile grupului, prezente în România, se numără Auchan, Decathlon și Leroy-Merlin.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

Redactia

Publicat

pe

Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

Publicitate

Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

Publicitate

Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Publicitate

Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Publicitate

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

Publicitate

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Publicitate

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>