Connect with us
Publicitate

Fapt divers

FOTO / Două decenii de viaţă după gratii pentru ursul Baloo de la Straja. De 13 ani „Milioane de Prieteni” se chinuie să îl aducă la rezervaţia de la Zărneşti

Redactia Brasov

Publicat

pe

De două decenii, Baloo este mascota stațiunii Straja, din Valea Jiului, unde trăiește într-un țarc, aproape de pârtie, în grija omului de afaceri Emil Părău. Asociația „Milioane de Prieteni” încearcă de aproape 13 ani să-l scoată pe Baloo din captivitate și să-l ducă în sanctuarul urșilor de la Zărnești, cel mai mare din Europa. Omul de afaceri din Lupeni susține însă că „nu e cazul să fie salvat”, pentru că este un urs iubit și fericit. Autoritățile stau departe de conflict, pentru că, spun ele, spațiul respectă toate normele legale. Nu și morale, scrie libertatea.ro.

Publicitate

„Viața unui pușcăriaș și viața unui urs sunt cam aceleași. Doar că urșii ajung după gratii fără să aibă nicio vină. Iar cerul lor este brăzdat de gratii o viață întreagă sau extrem de mulți ani doar dintr-o răutate a oamenilor, o ignoranță a altora sau o iubire egoistă”, spune Paula Ciotloș, vicepreședinta Asociației Milioane de Prieteni, care deține sanctuarul urșilor din Zărnești, județul Brașov.

De iubire egoistă acuză asociația Milioane de Prieteni un om de afaceri din Straja, care îl ține pe ursul Baloo de 21 de ani în stațiunea montană, lângă cabanele sale.

Publicitate

Baloo se află în stațiunea Straja, chiar lângă pârtie și își trăiește viața într-un țarc înconjurat de gard verde. A fost găsit în anul 2000 de vânători, era rănit și înfometat. A ajuns în grija omului de afaceri Emil Părău, care timp de doi ani l-a lăsat liber pe străzile din stațiune, pe lângă pensiunile și restaurantele pe care le deține acolo. După ce un copil s-a speriat de puiul de urs, Părău i-a făcut un țarc și l-a numit menajerie. Și acolo a rămas.

„Dacă era o iubire egoistă, îl țineam la mine în curte”, se apără omul de afaceri, într-o discuție cu Libertatea.

Publicitate

Sanctuarul din Zărnești, de la poalele Munților Piatra Craiului, a fost înființat în 2005 de Asociația „Milioane de Prieteni”. De atunci, ONG-ul a salvat peste 130 de urși ținuți chiar și ani în condiții mizere, în captivitate, în cuști mult prea mici, pe lângă hoteluri, pensiuni, benzinării, mănăstiri sau plimbați pe plajă ca atracție turistică.

Se plimbă pe distanțe scurte, atât cât era lungimea cuștii în care au fost ținuți, se leagănă, se merg în cerc sau se dau cu capul de gard. Unii își sug labele asemenea sugarilor. Alții au văzut prima dată iarba verde abia când au ajuns la Zărnești.

Sunt sechele de care nu vor putea scăpa niciodată în totalitate.

Publicitate

Lupta dintre ONG și omul de afaceri Emil Părău a început în 2007, când asociația a auzit de ursul ținut în captivitate. De atunci, asociația tot trimite sesizări la toate autoritățile cu atribuții în domeniul mediului și al protecției animalelor: Ministerul Mediului, Garda de Mediu, Autoritatea pentru Protecția Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Poliția.

Asociația reclamă că animalul este deținut ilegal și, mai mult, stă într-un spațiu mult prea mic. Nu are libertatea de a se plimba în pădure, așa cum au urșii din rezervația de la Zărnești.

Spațiul minim necesar pentru un urs brun ținut în captivitate este de 500 de metri pătrați, conform legii, dar sunt prevederi care se aplică grădinilor zoologice și centrelor de îngrijire și reabilitare, nu menajeriilor.

Publicitate

„Teritoriul unui urs brun în libertate este de 40 – 400 de kilometri pătrați, adică de 50-500 de ori mai mare decât 800 de metri pătrați. Cu cât suprafața în care este ținut ursul este mai mică, cu atât și comportamentul și sănătatea lui fizică și mintală vor fi mai afectate”, explică Cristian-Remus Papp, expert în carnivore mari al WWF și unul dintre administratorii orfelinatului de urși din Harghita.

Animalul a dezvoltat deja ticul ursului de cușcă: se plimbă în jurul unui morman de zăpadă și dintr-o parte în alta a țarcului, pe lângă gard. Fiind chiar lângă pârtie, turiștii se opresc să-i facă poze, copiii îl strigă, iar muzica se aude continuu.

Ursului i-a fost făcut un țarc în 2002, unul mult mai mic decât cel pe care îl are acum. Din 2007, de când Asociația Milioane de Prieteni a început să trimită sesizări, autoritățile au tot verificat starea ursului. Controalele s-au finalizat doar cu câteva amenzi și înștiințări de „punere în legalitate” a spațiului.

Publicitate

Așa că Emil Părău și-a luat cod CAEN de grădină zoologică pe firma lui, Comexim R SRL, și a cerut certificat de menajerie de la DSVSA. Toate astea în 2010. DSVSA a ținut cont de normele care prevăd emiterea autorizației de mediu când a înregistrat spațiul ca menajerie.

Menajeria este un spațiu special amenajat în care sunt ținute și expuse pentru public animale domestice și sălbatice, exact ca o grădină zoologică, dar mai mică.

„Firma Comexim SRL nu deține și nici nu a solicitat autorizație de mediu pentru amplasamentul în care este adăpostit un exemplar de urs. (…) Singurele forme de deținere în captivitate a animalelor sălbatice care se autorizează de către autoritatea competentă pentru protecția mediului sunt grădinile zoologice, acvariile publice și centrele de reabilitare și/sau îngrijire, nu și menajeriile”, se arată în răspunsul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, la solicitarea Libertatea. Răspunsul APM a fost confirmat și de Garda de Mediu.

ONG-urile contrazic însă autoritățile și spun că, fiind vorba de o specie protejată, așa cum este ursul brun, autorizația de mediu este obligatorie.

„Cele două documente ar trebui să se completeze, mai ales dacă este vorba de o specie strict protejată, precum ursul. Pentru a manipula o specie protejată este necesară autorizație de mediu”, spune Papp.

Autoritățile au mai ratat un pas. Conform legii protecției animalelor, o persoană poate deține temporar un animal sălbatic rănit sau aflat în stare gravă, însă doar până se recuperează și trebuie să anunțe DSVSA. După perioada de reabilitare, animalul trebuie dus înapoi în sălbăticie.

Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Baloo. Chiar dacă avea deja 4 ani când legea a fost dată și nu se putea aplica retroactiv, autoritățile au avut ocazia să se autosesizeze.

Uneori, oamenii îl hrănesc pe Baloo cu sendvișuri, eugenii și îi dau să bea bere, alteori este împuns cu bețele prin gard. Dovadă stau zeci de imagini publicate pe internet. Omul de afaceri din Straja neagă asta și spune că Baloo este hrănit doar cu fructe, miere și carne gătită. Nimeni însă nu îl supraveghează constant, astfel că oricine se poate apropia fără probleme de țarc, mai ales în sezonul de iarnă, când stațiunea este plină de turiști.

Ursul Baloo aduce însă imagine. A devenit un simbol al stațiunii Straja, acolo unde omul de afaceri Emil Părău administrează complexul Montana și 15 kilometri de pârtie. Băncile poartă chipul animalului, iar în fața cabanei lui Părău, ursul are propria statuie. O alta este la intrarea pe pârtia pentru începători.

Chiar complexul lui Părău îl promovează pe Baloo pe site-ul propriu, iar în fiecare an, în februarie, mii de turiști vin special în stațiune de „ziua de naștere” a ursului, îi cântă „La mulți ani” și îl privesc mâncând tort din fructe. Tot atunci are loc și „Cupa Baloo”, un concurs de schi pentru copii organizat de complexul Montana.

Emil Părău este considerat „investitorul numărul 1 al stațiunii Straja”. Firma lui, Comexim R SRL, a terminat 2019 cu o cifră de afaceri de 18,6 milioane de lei, conform Termene.ro.

În 2003, Părău a cumpărat întregul sat Roșia, din județul Bihor, satul său natal, în care mai locuia un singur om, pentru a-l reabilita și a-l transforma în zonă turistică.

Nu vrea să renunțe la Baloo și spune că este iubit și îngrijit foarte bine. Susține că ursul „nu are nevoie să fie salvat” și că la Libearty sunt „urși traumatizați”, care „nu sunt normali”.

„Să-l bage în țarc cu alți 70 de urși vi se pare normal? Urșii ăia au fost traumatizați și nu sunt urși normali. Toată stima pentru cei de la Zărnești că au salvat urși, dar nu este cazul să-l salveze pe Baloo”, spune Emil Părău, care crede că sanctuarul nu are spațiu suficient pentru cei 103 urși salvați de ONG.

70 de hectare pentru 103 urși înseamnă aproape 6.800 de metri pătrați de spațiu verde și pădure pentru un urs, comparativ cu cei 825 de metri pătrați în care stă Baloo la Straja.

La aproape 21 de ani de la găsirea lui și la 13 de la prima sesizare, ursul Baloo este tot într-un țarc, mănâncă sendvișuri și se merge în cerc, iar autoritățile nu se bagă în conflict, pentru că, spun ele, animalul e ținut acolo legal.

În plus, afirmă Garda de Mediu, din cauza vârstei lui (un urs trăiește până la 15-30 de ani în libertate și până la 50 de ani în captivitate), există riscul ca ursul să moară, dacă este tranchilizat sau mutat.

ONG-urile contrazic instituția.

„Avem experiența salvării a 132 de urși, de toate vârstele. Chiar în urmă cu doar câteva luni am adus la noi o ursoaică în vârstă de 34 de ani, Tanya, de la Grădina Zoologică din Galați. În noiembrie am adus o ursoaică oarbă, Alisa, tocmai din Ucraina. Cu toții au fost tranchilizați de medicul nostru, care are multă experiență, și niciunul nu a pățit nimic. Așadar, acest argument nu stă în picioare. Am avut chiar și cazul unui urs de 43 de ani care a fost tranchilizat și a ajuns în stare foarte bună în sanctuar”, spune, în replică, Paula Ciotloș.

Cristian-Remus Papp de la WWF întărește argumentul: vârsta nu este un impediment, ci mai degrabă starea de sănătate, care poate fi ușor verificată de un medic veterinar. Crede că situația lui Baloo trebuie atent analizată, inclusiv legal, pentru a vedea dacă cea mai bună opțiune pentru el este rezervația.

„După peste 20 de ani, reintegrarea acestui urs în natură ar fi imposibilă și ar duce la conflicte cu oamenii. Cea mai bună variantă pentru urs ar fi să beneficieze de condiții optime de captivitate și trebuie văzut dacă rezervația este o opțiune mai bună. Trebuie analizate, de asemenea, și documentele care stau la baza deținerii lui Baloo.”, spune Cristian-Remus Papp.

România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, undeva la 7.000 de exemplare, potrivit ONG-urilor în domeniu. Numărul însă nu este cunoscut cu exactitate, pentru că statul n-a făcut un recensământ.

În Uniunea Europeană, ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei, care îi include pe urși pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement.

Cu toate acestea, atrage atenția WWF, sunt țări, printre care și România, care se folosesc de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.

Asociația Milioane de Prieteni nu renunță la Baloo și spune că, dacă va fi necesar, va merge inclusiv în instanță împotriva „omului pe care autoritățile îl susțin”.

 

 

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Fapt divers

Un tânăr de 18 ani, rătăcit în Munții Bucegi, și-a făcut vizuină ca să supraviețuiască

Redactia

Publicat

pe

Un bucureștean care s-a rătăcit pe munte, în zona Poiana Coștilei, din Munții Bucegi, și-a făcut o vizuină în zăpadă pentru a reuși să treacă noaptea cu bine.

Publicitate

Bucureșteanul în vârstă de 18 ani s-a rătăcit, sâmbătă, pe munte, în Bucegi, în timp ce cobora cu schiurile, dar a reușit să iasă din zona periculoasa singur.

Tânărul era echipat pentru expediție, dar și-a dat seama că fiind întuneric nu va reuși să coboare singur, iar șansele să poată fi găsit noaptea erau mici. Astfel, pentru a trece cu bine peste noapte, bucureșteanul și-a săpat o vizuină.

Publicitate

El a reușit să coboare singur de pe munte duminică dimineața, deși salvamontiștii din Prahova și Bușteni l-au căutat inclusiv cu elicopterul.

Fiind fără baterie la telefon, tânărul nu a reușit să anunțe salvatorii.

Publicitate

„Tânărul a scăpat cu viață după o noapte petrecută într-un adăpost pe care l-a făcut în zăpadă. S-a învelit in folia de supraviețuire și a rămas ”ascuns” până dimineață”, au transmis salvamontiștii.

Alţi doi turişti care au rămas blocaţi sâmbătă seară pe Valea Cerbului au fost recuperaţi de salvatori după o operaţiune care a durat şapte ore.

video
Publicitate
Citește mai mult

Fapt divers

FOTO / După ce un vechi autobuz RATBV a fost transformat în sală de curs pentru elevii nevoiaşi din Augustin, un al doilea mijloc de transport în comun a parcat în sat. Autobuzul 509 se va transforma în sală de mese

Redactia Brasov

Publicat

pe

Visul Nataliei Ginghină și al lui Adrian Secal pentru copiii din Augustin merge mai departe. Profesoara și fostul învățător au adus în satul brașovean al doilea autobuz, cumpărat la licitație, pe care vor să îl transforme în sală de mese. Tinerii din sat s-au oferit deja să înceapă lucrările de demontare și curățare, în timp ce profesorii de la EduBuzz sunt în căutare de variante pentru a le asigura copiilor o masă caldă, dar și de resurse financiare pentru amenajarea spațiului. Curtea care adăpostește fostele autobuze 508 și 509 va fi și ea transformată, în plan fiind și construirea unui teren de sport. 

Publicitate

Copiii din Augustin au primit cu mare entuziasm vestea venirii celui de-al doilea autobuz, parcat în urmă cu două zile alături de cel deja transformat într-un spațiu educațional modern și plin de culoare. ”Le-a plăcut să se cațere, să se agațe de bare și mânere și, mai în glumă, mai în serios, ne-am gândit și la varianta de a face un fel de sală de sport, sală de fitness. Dar, cel mai probabil, o să ajungă sală de mese”, povestește Natalia Ginghină despre reacția copiilor.

”Planul este să fie zonă de mese în care să putem servi o masă caldă, în cazul în care vom găsi cumva un program, dacă vom prinde vreo oportunitate. Am avut activitatea <Caravana visurilor> și am mâncat pizza într-un spațiu improvizat. Am simțit că, dacă facem activități pe parcursul unei zile întregi, clar ne trebuie un spațiu unde să mâncăm”, adaugă profesoara.

Publicitate

Primul autobuz, cel transformat în spațiu educațional, are și o zonă de bucătărie, însă, din cauza pandemiei, aceasta nu a putut fi folosită, doar în cazuri excepționale, pentru un tiramisu sau clătite, atunci când copiilor le-a fost poftă. În rest, o pizza sau gustări au fost cumpărate din donațiile primite.

Pentru viitor, când autobuzul nr.2 va fi gata, Natalia Ginghină și Adrian Secal se gândesc la diferite soluții, cum ar fi programele de masă caldă oferite de diferite fundații sau donații: ”Cineva care își ia o porție de mâncare să știe că o altă porție de mâncare ajunge la un copil. Este o idee, încă nu ne-am făcut o strategie.”

Publicitate

Autobuzul a fost amplasat pe platformă în spatele șurii și în perioada următoare, cu ajutorul tinerilor din sat, vor începe lucrările de demontare și curățare.

Deocamdată, Natalia și Adrian nu dispun de resursele financiare pentru amenajarea spațiului, dar mizează în continuare pe sprijinul oamenilor de bine. Primul autobuz EduBuzz a fost amenajat cu ajutorul Asociației ”Zi de Bine”, dar de această dată ”este puțin mai simplu pentru că o sală de mese nu necesită foarte multă amenajare”, scrie sparknews.ro.

Activitățile de la EduBuzz

Publicitate

Copiii din Augustin vin în fiecare zi să petreacă timp la autobuzul vechi, devenit un spațiu atractiv de învățare și relaxare. Natalia Ginghină, Adrian Secal și Mihaela Ungureanu, o învățătoare care s-a alăturat proiectului ca voluntar, sunt acolo de dimineață până seară, fiecare în funcție de programul său, inclusiv sâmbăta și duminica.

Cei trei fac lecții cu copiii din sat și diferite activități educaționale. Dacă la începutul anului mergeau pe sistemul de programare a întâlnirilor, între timp au renunțat întrucât copiii nu reușeau să ajungă întotdeauna.

”Acum vin copiii fără programare. Lecțiile sunt la modul drop-in: cine a venit, ce nevoie are. Însă ne gândim să construim o logică pentru program. Programările nu merg, copiii nu vin, atunci trebuie să fim foarte flexibili și să construim un instrument al nostru pentru a face educație flexibilă. Cu Aspire Teachers, construim o hartă a competențelor din școala primară – ce are de învățat copilul și unde a ajuns, care este evoluția competențelor lui. De exemplu, dacă lipsește două luni, ne uităm unde a rămas pe harta lui și continuăm tot de acolo”, explică Natalia Ginghină.

Publicitate

La activitățile desfășurate la EduBuzz vin, de regulă, copii de la 9 până la 14-15 ani, însă adesea autobuzul este vizitat și de cei mai mari. ”Dimineața, vin mai mult cei care nu sunt înscriși în școală. E permanent unul dintre noi aici. Am stat inclusiv până la ora 22.00 dacă erau copii care mai aveau ceva de făcut”, explică profesoara.

Amenajarea curții

În paralel, curtea în care funcționează EduBuzz va fi și ea amenajată. ”Vrem să facem un atelier în care copiii să își expună lucrurile pe care ei le creează. Apoi, ne dorim un teren de sport, în spatele curții, să refacem gardurile, să aducem mobilier în curte. Avem niște paleți din care vom construi ceva drăguț. Și mai avem terasa pentru dans. Pe primul autobuz am pus oglindă, iar lângă ea va fi un podium pe care copiii să danseze și să se vadă în oglindă”, povestește Natalia Ginghină despre planurile EduBuzz. Un altul – și chiar constituie o prioritate – este amenajarea unei zone cu dușuri, toalete și mașini de spălat. Toate pentru un EduBuzz ca un mic campus, în care copiii din Augustin să aibă parte de toate condițiile, alături de distracție și învățare.

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult

Fapt divers

FOTO / Heterodox, primul joc video în care poţi explora şi poţi distruge monştrii în Castelul Bran

Redactia Brasov

Publicat

pe

Un programator român a lansat un joc cu elemente inspirate din arhitectura castelului Bran. Cosmin Năstăsoiu a petrecut zeci de mii de ore de muncă pentru a-l crea, iar acum e aproape de lansarea oficială.

Cosmin Năstăsoiu a lucrat 7 ani la jocul Heterodox, pe care îl va lansa în perioada următoare. L-a prezentat în emisiunea iLikeIT, de la PROTV.

„Doi ani de zile am lucrat de acasă și a necesitat mult efort din partea mea. Am vrut să fac un tur virtual pentru Castelul Bran. Cu inteligența artificială, ca să faci inamicii să se miște, și să te atace, este un efort. Eu l-am scris, și mai de la zero și la stadiul acesta îmi permite să-l controlez și să fac o lume mai interesantă. L-am făcut din pură pasiune și acum să vedem dacă are și succes. Jocul va fi găsit pe Steam. Este o cameră din castelul Bran, inspirată, de exemplu, am folosit la covor niște algoritmi care generează fețe. E un joc care este inspirat foarte mult din Heretic, este un joc vechi pe care l-am jucat când eram copil, prin 90 și ceva, și în principiu o sa se vadă elemente fantasy. Am folosit elemente arhitecturale din Europa, din România, din castele și creaturi fantasy. Au fost zeci de mii de ore de muncă, nici nu vreau să mă gândesc.”, spune Cosmin Năstăsoiu.

Publicitate

Jocul va avea un preţ de 12 euro şi va fi lansat deocamdată doar pentru PC.

Sursa foto: Heterodox Steam

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>