Connect with us
Publicitate

Fapt divers

FOTO / 80 de ani de la bombardamentul asupra Braşovului! Cum a avut loc atacul în care 200 de oameni au murit după ce avioanele americane au acoperit oraşul

Publicat

pe

Publicitate

Se împlinesc 80 de ani, de când în Duminica de Paşti, a zilei de 16 aprilie 1944, între orele 11.05 – 11.15 a fost bombardat pentru prima oară Braşovul. Informaţiile conţinute de Jurnalul de război al Misiunii Militare germane, confirmate şi completate de raportul Consulatului maghiar din Braşov, datat 28 aprilie 1944, menţionează că peste 60 bombardiere, B-24 Liberator şi B-17 Flying Fortress, precum şi avioane de vânătoare P-38 Lightning şi P-51 Mustang s-au năpustit fără milă peste oraşul de la poalele Tâmpei. Au fost atacate şi distruse parţial principalele obiective strategice: Fabricile IAR, Gara oraşului cu Atelierele de reparaţii CFR, precum şi Fabricile Astra, care la acea dată fabricau tunuri antiaeriene.

Dar ceea ce a fost cu adevărat cutremurător a fost faptul că bombardamentele americane au lovit multe ţinte civile aducând pagube materiale considerabile şi un mare număr de victime, aproximativ 200 de morți, întrucât populaţia a fost alarmată prea târziu – practic după începerea atacului – şi, prin urmare, nu a reuşit să se adăpostească la timp.

Astfel a fost bombardat Palatul de Justiţie, Hotelul Coroana și tot cartierul de case din zona Gării, a fost distrus. Vila Kertsch, o construcţie emblematică a Braşovului a fost şi ea lovită de bombe, peste 60% din clădire fiind grav avariată.

Numeroase bombe au căzut pe Tâmpa şi în Cartierul Schei, populaţia încercând să se refugieze în adăposturile construite la Pietrele lui Solomon.

Publicitate

Pe 17 aprilie 1944 ziarul londonez Herald Tribune scria cu sarcasm că „aviatorii americani le-au trimis ouă roşii de Paşti românilor”.

Redactorul ziarului braşovean Gazeta Transilvaniei, Mardare Mateescu, nota pe 22 aprilie 1944: „Populația noastră care nu cunoscuse cu propria suferință urmările unui bombardament, a rămas uluită, nu atât de grozăvia rămasă în urma avioanelor Liberator, cât mai mult de sinistra inspirație a piloților acestora, care și-au descărcat povara acolo unde nimănui nu i-ar fi dat prin minte.

De la o înălțime maiestoasă, unde se aflau la adăpost ,,bravii soldați” ai armatei aeriene, au exercitat un sport comod și cu riscuri minime, lăsând în urmă trupuri sfârtecate de bunici, părinți și copii, sub privirile uluite ale celor rămași, care n-au înțeles și nu vor înțelege vreodată cui folosește acest măcel.

Până în prezent s-au scos în Brașov de sub dărâmături, 161 de cadavre și 136 de răniți, iar lucrările de cercetare și curățare a terenului continuă”.

Din păcate în acea zi, slaba coordonare de la sol a avioanelor de vânătoare româneşti a făcut ca cele 23 de avioane ale Grupului 1 Vânătoare, care îşi aveau baza la Roşiori de Vede, să nu ia contact vizual cu bombardierele, acestea revenind la sol după 35 de minute de stat în aer.

Nu acelaşi lucru putem spune însă şi de avioanele de vânătoare germane, care au luptat cu americanii, fiind creditate cu mai multe victorii.
Astfel, cele 60 de bombardiere cvadrimotoare care au bombardat Braşovul au fost interceptate de către piloţii germani de vânătoare din unităţile III./JG 77 şi II./JG 51, care au reuşit să doboare cinci bombardiere americane.

Aviatorii Grupului III, Escadrila 77 erau supranumiţi „Lupii Negri”, aveau în dotare avioane Messerschmitt-109G şi îşi aveau baza la Mizil, iar comandantul de grup era căpitanul comandor Emil Omert. Între cele cinci B-24 Liberator, doborâte în Ziua de Paşti a anului 1944, unul a fost opera comandorului Emil Omert, care îşi trecea în cont cea de-a 69-a victorie aeriană din carieră.

Referitor la bombardamentele din 16 aprilie 1944, o caracteristică inedită este aceea că din motive nepublicate vreodată, alarmarea populaţiei s-a făcut abia în momentul în care avioanele se zăreau deja pe cer, sau cu cel mult 1-3 minute înainte. Detaliul este menţionat de autorităţi, mai multe surse credibile şi de toţi martorii oculari cu care am vorbit şi mi-au relatat aceste lucruri.

Neoficial, se vorbea că militarii răspunzători de alarmare ar fi sărbătorit Paştele şi nu au fost atenţi la ecranele radarelor.

Pare incredibil că aceste avioane au intrat în ţară pe la Turnu Severin, au trecut Carpaţii şi abia când au ajuns la destinaţie s-a dat alarma.

Din această cauză, multe din cele circa 200 de victime civile din Braşov, ale bombardamentelor din 16 aprilie, au murit atunci, chiar în casă sau în curtea proprie.

A consemnat, istoricul și muzeograful Traian Constantin Dumbrăveanu

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes