Ferma fraților Cățean din Rotbav, un exemplu de urmat pentru agricultura românească. Anul trecut a făcut afaceri de 2,4 milioane de euro, în pofida greutăților generate de criza Covid-19: „Am creat un sistem de livrare la uşă”

Familia Căţean a transformat o fermă în afacere de familie, unde are grijă de 140 de vaci şi 1.500 de oi, scrie revista săptămânală Business Magazin.

„Ferma Căţean este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generaţii, o modalitate de a duce mai departe tradiţia locală din zona de munte: creşterea animalelor şi producţia de brânzeturi. Am ales să creştem animale din rase locale – vaci Bălţată românească, oi Ţurcană şi Ţigaie de Bran. Începând din 2019, am început să dezvoltăm şi divizia de vaci de carne din rasă specializată“, povesteşte George Căţean, unul dintre responsabilii fermei din Rotbav, judeţul Braşov.

Ferma Căţean lucrează 150 de hectare de teren arabil şi 200 de hectare de păşuni cu înaltă valoare naturală (HNV – high nature value farming), certificate ecologic. Păşunile NHV sunt acele zone unde agricultura industrializată nu a reuşit să ajungă şi în care biodiversitatea este extrem de ridicată, ceea ce se traduce printr-un număr crescut de plante şi flori al căror gust se resimte în lapte şi, mai apoi, în brânzeturi. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creşterii animalelor – fân, lucernă, porumb, grâu. Acolo se obţine laptele, care este mai apoi prelucrat pentru obţinerea brânzeturilor tradiţionale, precum telemeaua de vacă, telemeaua de oaie, caşul, urda dulce, caşcavalul maturat, telemeaua maturată, brânza de burduf, brânza în scoarţă de brad, caşul şi caşcavalul afumat. Pentru toate acestea, contribuie zi de zi, pe lângă membrii familiei Căţean, şi cele 100 de vaci şi 1.500 de oi, la care se adaugă sacrificiul celor 40 de vaci de carne.

„În 2014, alături de încă patru producători de produse tradiţionale din zona Braşov şi o mare reţea de comercializare – Carrefour mai exact –, sprijiniţi şi de Direcţia Sanitar-Veterinară Braşov, am pus bazele primelor insule cu produse locale din hipermarket. Iniţial a fost Braşov, după care au urmat Ploieşti (în mallul AFI – n. red.) şi Bucureşti (în Carrefour Orhideea – n. red.).“

Astăzi, Ferma Căţean vinde aproximativ 70% din producţie prin intermediul acestor insule din malluri, restul fiind comercializat prin magazine proprii şi parteneri. Şi HoReCa este un client important, deşi 2020 a fost un an greu pentru acest sector. Asta a impulsionat însă familia Căţean să dezvolte sistemul de comerţ online.

Investiţii? Antreprenorii spun că le-ar fi greu să le adune pe toate într-un singur număr, istoria businessului având prea mulţi ani în spate.

„Tot venitul pe care l-am obţinut s-a reîntors în fermă sub formă de investiţie: utilaje agricole, achiziţii de terenuri, adăposturi pentru animale, depozite, procesare şi promovare. Faptul că este vorba despre o fermă integrată, aşadar produce materie primă pe care o şi procesează şi comercializează, ne-a oferit o siguranţă financiară consistentă. Bineînţeles, un rol important în zona financiară îl au şi subvenţiile destinate activităţilor agricole: de la cele la care au acces toţi fermierii, până la cele cu specificitate locală“, spune George Căţean.

Ferma are, pe lângă fondatorii care muncesc zi şi noapte, încă 24 de angajaţi implicaţi în diverse activităţi la fermă, indiferent că este vorba despre comercializare, producţie sau treburi administrative. O parte dintre ei sunt sezonieri, pentru că, de pildă, laptele de oaie este un produs care există doar în lunile de vară, nu tot timpul anului.

Dincolo de fascinaţia atâtor activităţi idilice, Ferma Căţean este însă un business, care a adus în 2020 venituri de 2,4 milioane de euro. Într-un an în care au fost nevoiţi să se reinventeze şi să găsească noi metode pentru a fi mai aproape de clienţi, membrii familiei Căţean au reuşit să ţină afacerea în picioare.

„Brusc, spaţiile în care ne puteam întâlni în mod direct cu clienţii au devenit o sursă de spaimă sau locuri unde nu se mai putea sta la discuţii. Astfel, am luat decizia de a le da posibilitatea să se bucure în continuare de produse locale, creând un sistem de livrare la uşă, punând în practică expresia «de la fermă-n farfurie». Aşa am reuşit să ne menţinem nivelul vânzărilor, dar şi să dezvoltăm parteneriate durabile cu alţi mici producători din zonă.“