Connect with us
Publicitate

Economic

Ferma fraților Cățean din Rotbav, un exemplu de urmat pentru agricultura românească. Anul trecut a făcut afaceri de 2,4 milioane de euro, în pofida greutăților generate de criza Covid-19: „Am creat un sistem de livrare la uşă”

Avatar

Publicat

pe

Familia Căţean a transformat o fermă în afacere de familie, unde are grijă de 140 de vaci şi 1.500 de oi, scrie revista săptămânală Business Magazin.

Publicitate

„Ferma Căţean este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generaţii, o modalitate de a duce mai departe tradiţia locală din zona de munte: creşterea animalelor şi producţia de brânzeturi. Am ales să creştem animale din rase locale – vaci Bălţată românească, oi Ţurcană şi Ţigaie de Bran. Începând din 2019, am început să dezvoltăm şi divizia de vaci de carne din rasă specializată“, povesteşte George Căţean, unul dintre responsabilii fermei din Rotbav, judeţul Braşov.

Ferma Căţean lucrează 150 de hectare de teren arabil şi 200 de hectare de păşuni cu înaltă valoare naturală (HNV – high nature value farming), certificate ecologic. Păşunile NHV sunt acele zone unde agricultura industrializată nu a reuşit să ajungă şi în care biodiversitatea este extrem de ridicată, ceea ce se traduce printr-un număr crescut de plante şi flori al căror gust se resimte în lapte şi, mai apoi, în brânzeturi. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creşterii animalelor – fân, lucernă, porumb, grâu. Acolo se obţine laptele, care este mai apoi prelucrat pentru obţinerea brânzeturilor tradiţionale, precum telemeaua de vacă, telemeaua de oaie, caşul, urda dulce, caşcavalul maturat, telemeaua maturată, brânza de burduf, brânza în scoarţă de brad, caşul şi caşcavalul afumat. Pentru toate acestea, contribuie zi de zi, pe lângă membrii familiei Căţean, şi cele 100 de vaci şi 1.500 de oi, la care se adaugă sacrificiul celor 40 de vaci de carne.

Publicitate

„În 2014, alături de încă patru producători de produse tradiţionale din zona Braşov şi o mare reţea de comercializare – Carrefour mai exact –, sprijiniţi şi de Direcţia Sanitar-Veterinară Braşov, am pus bazele primelor insule cu produse locale din hipermarket. Iniţial a fost Braşov, după care au urmat Ploieşti (în mallul AFI – n. red.) şi Bucureşti (în Carrefour Orhideea – n. red.).“

Astăzi, Ferma Căţean vinde aproximativ 70% din producţie prin intermediul acestor insule din malluri, restul fiind comercializat prin magazine proprii şi parteneri. Şi HoReCa este un client important, deşi 2020 a fost un an greu pentru acest sector. Asta a impulsionat însă familia Căţean să dezvolte sistemul de comerţ online.

Publicitate

Investiţii? Antreprenorii spun că le-ar fi greu să le adune pe toate într-un singur număr, istoria businessului având prea mulţi ani în spate.

„Tot venitul pe care l-am obţinut s-a reîntors în fermă sub formă de investiţie: utilaje agricole, achiziţii de terenuri, adăposturi pentru animale, depozite, procesare şi promovare. Faptul că este vorba despre o fermă integrată, aşadar produce materie primă pe care o şi procesează şi comercializează, ne-a oferit o siguranţă financiară consistentă. Bineînţeles, un rol important în zona financiară îl au şi subvenţiile destinate activităţilor agricole: de la cele la care au acces toţi fermierii, până la cele cu specificitate locală“, spune George Căţean.

Ferma are, pe lângă fondatorii care muncesc zi şi noapte, încă 24 de angajaţi implicaţi în diverse activităţi la fermă, indiferent că este vorba despre comercializare, producţie sau treburi administrative. O parte dintre ei sunt sezonieri, pentru că, de pildă, laptele de oaie este un produs care există doar în lunile de vară, nu tot timpul anului.

Publicitate

Dincolo de fascinaţia atâtor activităţi idilice, Ferma Căţean este însă un business, care a adus în 2020 venituri de 2,4 milioane de euro. Într-un an în care au fost nevoiţi să se reinventeze şi să găsească noi metode pentru a fi mai aproape de clienţi, membrii familiei Căţean au reuşit să ţină afacerea în picioare.

„Brusc, spaţiile în care ne puteam întâlni în mod direct cu clienţii au devenit o sursă de spaimă sau locuri unde nu se mai putea sta la discuţii. Astfel, am luat decizia de a le da posibilitatea să se bucure în continuare de produse locale, creând un sistem de livrare la uşă, punând în practică expresia «de la fermă-n farfurie». Aşa am reuşit să ne menţinem nivelul vânzărilor, dar şi să dezvoltăm parteneriate durabile cu alţi mici producători din zonă.“

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

Redactia

Publicat

pe

Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

Publicitate

Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

Publicitate

Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Publicitate

Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Publicitate

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

Publicitate

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Publicitate

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>