Connect with us
Publicitate

Economic

Efervescenţă în turismul rural: „în zona imediat limitrofă Braşovului, preţurile caselor au crescut cu mai mult de 25%”

Publicat

pe

Daniel Crainic, Imobiliare.ro: În Ardeal pot fi găsite proprietăţi cu terenuri mari de 2.500-3.000 de metri pătraţi la preţuri foarte variate, de la 25.000 de euro la 40-45 de mii de euro, în funcţie de gradul de locuire al satului şi starea de fapt a imobilului.

Publicitate

Case mici, cu câteva camere, „aruncate“ în vârf de munte sau în zone cu peisaje pitoreşti au intrat în ultimii ani în vizorul oamenilor cu spirit întreprinzător, de multe ori angajaţi ai unor companii din Bucureşti care vor să-şi construiască un refugiu pentru ei, dar şi pentru alţii. Este povestea mai multor pensiuni şi proiecte turistice care au prins viaţă în ultimii ani în România. Iar de la venirea pandemiei, interesul pentru astfel de proprietăţi pare să fi devenit şi mai mare, notează Ziarul Financiar.

„Interesul este cumva mixt: o mică parte cumpără proprietăţi de acest tip, case la ţară, pentru a le folosi ca locuinţă, iar o alta – pentru a le folosi ca locuinţă de vacanţă pentru uz propriu combinat cu un proiect turistic, pretabil pe platforme precum Airbnb sau Booking“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

În sate, în general, proprietăţile sunt foarte ieftine, la preţul unei maşini medii, uneori chiar şi mai jos, adaugă Daniel Crainic. În multe cazuri, ceea ce contează este terenul generos şi potenţialul acestuia, locuinţa efectivă necesitând lucrări ample de amenajare şi recondiţionare.

Publicitate

„În Ardeal pot fi găsite proprietăţi cu terenuri mari de 2.500-3.000 de metri pătraţi la preţuri foarte variate, de la 25.000 de euro la 40-45 de mii de euro, în funcţie de gradul de locuire al satului şi starea de fapt a imobilului“, mai spune Daniel Crainic.

Pandemia a dus la o creştere semnificativă a cere­rilor pentru proprietăţi imo­biliare în special în zonele mon­tane, de peste 60% comparativ cu nivelul din prepandemie. Ape­titul ridicat s-a reflectat şi în tranzacţii şi este vizibil pentru toate tipurile de proprietăţi, fie ele localităţi limitrofe Braşovului, localităţi de pe Valea Prahovei sau localităţi de tip sat montan, spune Răzvan Caliţa, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară SVN România, responsabil al diviziei din Braşov.

„În general, cumpărătorii caută pro­­prietăţi cu acces facil către oraşele mari sau principalele artere rutiere, cu teren de cel puţin 500 de metri pă­traţi şi cu utilităţi, în special apă şi ener­gie electrică. Se caută şi se tran­zac­ţio­nează toate tipurile de pro­prie­tăţi, de la locuinţe finalizate re­cent la ca­se foar­te vechi, în zone re­tra­se, în ca­re cum­părătorii investesc zeci de mii de euro pentru a le renova şi a le a­du­ce la standardul dorit.“ Ca ur­mare a creş­terii semnificative a cererii, pre­ţu­rile s-au majorat, în medie, cu 20% com­parativ cu perioa­da prepan­demică.

Evoluţiile sunt însă extrem de variate.

„Spre exemplu, în zona imediat limitrofă Braşovului, preţurile caselor au crescut cu mai mult de 25%. În acelaşi timp, există şi zone montane unde majorările au fost mai reduse“, spune Răzvan Caliţa.

Publicitate

Preţurile variază foarte mult în funcţie de zonă sau tipul proprietăţii. Spre exemplu, în zona Bran proprietăţile potrivite pentru locuire au preţuri mai mari de 100.000 de euro. Sunt şi proprietăţi mai ieftine, dar pot fi amplasate mai departe de şosele principale şi pot necesita investiţii. În ceea ce priveşte proiectele menite să fie exploatate turistic, acolo bugetele de achiziţie trec de 200.000 de euro.

Prin urmare, proiectele idilice din zonele montane consacrate sunt numeroase, dar au şi preţuri pe măsură.

„În România rurală sunt multe zone frumoase care merită să fie descoperite, dar ceea ce ne ţine în loc e infrastructura deplorabilă“, spune Daniel Crainic de la Imobiliare.ro.

Cererea mai mare din partea investitorilor care vor să exploateze proprietăţi în scop turistic a dus la o diversificare a ofertei, existând tot mai multe oferte de tip boutique, cu concepte bine definite, sunt de părere consultanţii.

„Aceste proprietăţi vin ca să satisfacă o cerere din partea unui public care în mod normal nu ar fi ales o zonă montană locală pentru acest tip de vacanţă. Dacă a scăzut numărul de weekend-break-uri în capitale europene, a crescut cererea pentru vacanţe mai scurte în proprietăţi cu un concept şi design aparte în zone montane autohtone“, spune Răzvan Caliţa de la SVN România.

Atraşi de viaţa la ţară

Publicitate

Despre multe proiecte turistice construite de la zero sau case vechi transformate în pensiuni au scris Ziarul Financiar, Business Magazin şi După Afaceri Premium de-a lungul ultimului an. Ce se remarcă este că, în general, este vorba despre spaţii de cazare mici, cu maximum opt-zece camere, cu capacităţi de cazare ce nu depăşesc 15-20 de locuri.

Astfel de pensiuni au fost preferate mai ales în ultimul an, când turiştii, în principal români, au ales să nu interacţioneze cu persoane care nu fac parte din familie sau din cercul restrâns de prieteni, de teama infectării cu coronavirus, aşa că au căutat proprietăţi pe care le-au putut închiria integral.

„Acum cinci ani, locurile speciale, de acest tip, erau puţine, însă acum observăm că apar din ce în ce mai multe oferte calitative, cu o arhitectură în spate şi cu o poveste frumoasă“, spune Diana Sicoe, o antreprenoare care, alături de soţul ei, a plecat din Bucureşti pentru a dezvolta, la 30 de kilometri de Capitală, pensiunea „Rural ai liber la tihnă“. Ea încă este angajată într-o companie, iar soţul ei, Alex, are un job flexibil, care îi permite să se ocupe de afacerea în turism.

Andrei Blidar, pe de altă parte, a pornit de la casa de vacanţă a familiei sale atunci când a decis să dezvolte o agropensiune turistică ce poartă astăzi numele Casa din Plai. Proiectul se află în Proviţa de Sus, judeţul Prahova, şi se îndreaptă acum către o nouă etapă în dezvoltarea sa, urmând să se extindă cu unităţi de cazare individuale, de tip tiny house.

„Fiind o pensiune mică, în general, în weekend noi o rezervăm integral unui grup de maximum 12 persoane, adică două camere duble, două triple, plus, la nevoie, o canapea extensibilă în living. Dar am avut oaspeţi care au rezervat întreaga pensiune pentru o familie formată din trei-patru persoane, mai ales în perioada pandemiei“, spune Andrei Blidar.

Publicitate

Briza este un alt proiect turistic „tânăr“, care îl are în spate pe Gabriel Caloeanu. El a cumpărat în 2019 o vilă de la socrii săi în Orşova, judeţul Mehedinţi, şi a început un proces de renovare, la capătul căruia proprietatea s-a transformat într-un boutique hotel. Porţile hotelului s-au deschis pentru turişti în 2020, anul pandemiei.

„Ideea mi-a venit datorită frumuseţii zonei şi a peisajului. Mi-am dorit să amenajez vila în concordanţă cu peisajul din zonă. Denumirea a venit de la sine, vila situându-se chiar pe malul Dunării“, spune Gabriel Caloeanu, proprietarul proiectului.

Au dat betoanele pe iarba verde

Asemenea proiecte turistice în zone din afara oraşelor vin să contureze o tendinţă vizibilă şi în statistici: peste 116.000 de români s-au mutat din oraşe la sate în 2020, numărul acestora fiind în uşoară creştere (2%) faţă de anul anterior, potrivit unei analize a Ziarul Financiar. Astfel, pandemia a accentuat tendinţa de migraţie din urban în rural şi a redus semnificativ fluxul invers, de migraţie din rural în urban. Anul trecut, mai puţin de 78.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe, numărul acestora fiind cu 14% mai scăzut decât în 2019. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

sursa: Ziarul Financiar

Publicitate
Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes