Connect with us
Publicitate

Prima pagină

Dreptul de pensie al persoanelor încadrate în grupele a I a şi a II a de muncă

Avatar

Publicat

pe

Alexandru Cosmin Gheorghe este avocat în Baroul Brașov cu o experiență de 14 ani și practician în insolvență, membru UNPIR având o practică de 12 ani. Specializare în drept penal, civil, administrativ, financiar, medical. El va fi la dispoziţia cititorilor brasov.net şi le va răspunde aici la întrebările pe care aceştia i le vor trimite pe emailul redactiei.

Este vorba despre persoanele, care au fost încadrate în aceste grupe de muncă, clasificate  prin Ordinul 59/1969 emis de Ministrul Muncii și Ministrul Sănătății și Ordinul 50/1990 emis de Ministrul Sănătății, Ministrul Muncii și Ocrotirii Sociale, care reglementeză locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, persoane ale căror drepturi nu le sunt recunoscute de Casele Județene de Pensii.

Aceste persoane, aflate în pragul pensionării, care pot face dovada încadrării lor în grupele a I a si a II a de muncă, pentru activitățile desfășurate în condiții deosebite, se pot adresa Tribunalelor din raza teritorială a domicililui lor, pentru a contesta deciziile emise de Casele Județene de Pensii, care le ignoră dovezile privind drepturile la pensie anticipată,  respingându-le cererile îndreptățite. Aceste litigii sunt scutite de taxa judiciară de timbre.

Conform art. 55 alin 1 din Legea  nr. 263/2010, „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare”.

Publicitate

Potrivit  dispozitiilor art. 279 din Codul muncii republicat: „Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă”.

Conform art. 1 din Decretul 92/1976 privind carnetul de muncă, acesta constituie „actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de munca cu condiţii deosebite”.

Publicitate

Această dispoziţie a fost preluată şi de Ordinul 50/1990, şi care – la pct. 15 – prevede că „dovedirea perioadelor de activitate în locurile de muncă şi activităţile ce se încadrează în grupele I şi II, în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii”.

În practică, Casele Județene de Pensii nu țin seama de menţiunile exprese privind încadrarea persoanei în grupele de muncă, din carnetul de muncă si nici de faptul ca aceleași mențiuni sunt cuprinse și în adeverințele eliberate de foștii angajatori, în acest sens.

Atâta timp cât carnetul de muncă constituie „actul oficial” ce dovedeşte timpul lucrat în condiţii deosebite de muncă, iar acesta conţine menţiuni complete referitoare la perioada lucrată, timpul efectiv, şi temeiul juridic al încadrării, nu vedem pentru ce considereante, Casele Județene de Pensii  refuză să ia în considerare și să valorifice perioadele dovedite în grupele de muncă respective

Publicitate

De asemenea adeverințele, care emenă de la angajatori certifică perioadele în care persoanele au lucrat în grupa resectivă de muncă, fiind mențiuni oficiale ce emană de la societate, iar angajatorul răspunde pentru legalitatea și veridicitatea acestora, până la inscrierea în fals, acestea păstrându-și valabilitatea și producând efecte juridice. În acest sens dispune și dispoziția prevăzută de art. 126 din HG  nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare  a prevederilor Legii 263/2010, Legea pensiilor.

Singurul în măsură să ateste existența condițiilor deosbite de muncă și a timpului efectiv lucrat  este angajatorul, casele de pensii neavând atribuții în a stabili care este specificul activității unui angajat și nici nu pot cunoaște condițiile concrete de muncă ale respectivei persoane.

Perioada trebuie apreciată ca fiind lucrată în grupa superioară în procent de 100%, atunci când nu există elemente care ar conduce la concluzia că respectiva persoană ar fi desfășurat doar o parte din timpul de lucru în aceste condiții.

Publicitate

Așadar instanța de judecată este chemată deseori să se pronunțe în legatura cu aceste drepturi, drepturi respinse/nerecunoscute de Casele Județene de Pensii, și dacă probatoriul mai sus menționat este în favoarea contestatorilor, să oblige Casele Județene de Pensii să anuleze vechile decizii de pensionare și să emită unele noi, cu respectarea drepturilor contestatorilor.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea
Publicitate
Publicitate

De Interes

>