Connect with us
Publicitate

Economic

DOCUMENT / Lovitură pentru automobiliști: RCA obligatoriu pentru toate mașinile până în momentul în care sunt radiate. Hotărâre CJUE

Avatar

Publicat

pe

Sunt mașini care încă circulă, și șoferii ar trebui să aibă o poliță RCA, și sunt mașini nefolosite. Pentru acestea din urmă va trebui plătită polița RCA sau mașinile respective ar trebui să fie radiate.

Publicitate

Datele arată că sunt aproximativ două milioane de români cu mașini înmatriculate, dar care nu mai circulă pe drumurile publice. În schimb, sunt parcate, abandonate pe undeva. Chiar și pentru acestea proprietarii ar trebui să plătească RCA, conform unei decizii a Curții Europene de Justiție.

Decizia, pe scurt, e că toate vehiculele înmatriculate pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă RCA până în momentul în care sunt radiate. Mai mult, decizia CJUE exclude și posibilitatea suspendării RCA, instrument prezent în legislația din România și destul de des folosit în ultima perioadă.

Publicitate

În România, conform estimărilor, ponderea mașinilor asigurate în totalul vehiculelor înmatriculate este sub nivelul impus de UE, adică 85%. Aceasta e influențată direct de mașinile nefolosite, încă înmatriculate, dar neasigurate.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Câte mașini sunt neasigurate cu poliță RCA

La nivelul parcului auto compus din autoturisme, între 700 și 1,7 milioane sunt fără RCA. Înmatriculate sunt circa 7,2 milioane de autoturisme, după cum notează Economica. Asta poate duce la câteva zeci de mii de accidente neacoperite de RCA.

Publicitate

Pe lângă decontarea directă, e posibil să vedem alte schimbări semnificative la RCA în 2021. Până atunci, Economica notează că s-a ajuns în această situație și din cauză că din piața RCA au ieșit majoritatea societăților de asigurare. Firmele de asigurare acuză service-urile că umflă prea mult tarifele și cer ca legea să limiteze prețul orei de manoperă, având șanse foarte mari să obțină curând această limitare.

Deocamdată, City Insurance și Euroins au circa 5 milioane de vehicule asigurate, dar și sunt societățile care înregistrează cele mai mari întârzieri la plata daunelor. Anual sunt instrumentate cel puțin 500.000 de dosare de daună pe RCA, ceea ce reprezintă un număr ridicat. Circa 7% din totalul vehiculelor asigurate comit o daună cel puțin o dată pe an. Procentul e însă mai mic în cazul automobilelor private, unde la 2 – 3%.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

Redactia

Publicat

pe

Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

Publicitate

Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

Publicitate

Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Publicitate

Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Publicitate

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

Publicitate

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Publicitate

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>