Connect with us
Publicitate

Economic

Doar 35.671 (13,9%) locuințe dintre cele 256.319 existente la Brașov au fost construite după 1990

Știri Brașov

Publicat

pe

În România au fost construite în perioada 1990 – 2019 aproximativ 1,22 milioane de locuințe noi, reprezentând doar 13,4% din stocul total de locuințe calculat de Institutul Național de Statistică, astfel că stocul rezidențial este alcătuit preponderent din apartamente construite în regimul comunist, având, în cele mai multe cazuri, un grad redus de confort, potrivit unei analize a companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Publicitate

În doar trei județe ponderea locuințelor construite în ultimii 30 de ani depășește pragul de 20% – Constanța (22,1%), Cluj (22%) și Suceava (21,4%), la polul opus situându-se județele Teleorman (5,6%), Hunedoara (5,6%) și Caraș-Severin (4,1%), unde stocul rezidențial este dominat într-o proporție covârșitoare de locuințe construite în urmă cu peste 30 de ani.

La nivel regiunii București – Ilfov, ponderea locuințelor construite în perioada 1990 – 2019 este de 16,8%, cu o diferență semnificativă între Capitală (10,3%) și județul Ilfov (46,1%), situație ce ilustrează un apetit ridicat pentru extinderea orașului în localități limitrofe, precum Popești Leordeni, Chiajna, Bragadiru sau Voluntari. În cifre absolute, atât în București, cât și în județul Ilfov, au fost construite câte 90.000 de locuințe de-a lungul ultimilor 30 de ani.

Publicitate

După București și Ilfov, cele mai mari piețe rezidențiale de-a lungul ultimilor 30 de ani au fost Cluj (77.074 de locuințe noi), Constanța (66.645 unități), Iași (59.948), Suceava (58.557) și Timiș (48.714).

Cele mai active piețe rezidențiale din România, în funcție de livrările realizate în perioada 1990 – 2019

Publicitate

Mihaela Pană, Partner Residential Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „În ciuda dezvoltării susținute din ultimii 4-5 ani, piață rezidențială din România rămâne sub-dezvoltată, stocul locativ fiind în continuare dominat de apartamentele vechi, care în cea mai mare parte au suprafețe mici, un deficit de locuri de parcare și o calitate scăzută a construcției pe zona de instalații și spații comune. În zonele cu o evoluție economică mai bună, precum București, Cluj, Iași, Constanța, Timiș sau Sibiu, ponderea locuințelor noi este peste media națională, dar și în aceste județe încă este loc suficient de dezvoltare, în vederea îmbunătățirii condițiilor de trăi. În plus, și alte județe, precum Bihor, Dolj sau Prahova, prezintă indicatori demografici și macroeconomici pozitivi și un deficit de locuințe noi, astfel că au un potențial bun de dezvoltare rezidențială.”

Ponderea locuințelor construite în perioada 1990 – 2019 în stocul total de locuințe – harta pe județe

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Publicitate
Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

Publicitate

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Publicitate

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

ProdLacta Braşov estimează în acest an venituri totale mai mari cu 34% şi un profit în creştere cu 74%

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Fabrica de lactate ProdLacta din Braşov estimează venituri totale de 132,59 milioane lei în acest an şi un profit de 2,79 milioane lei, arată indicatorii aprobaţi săptămâna trecută de acţionari.

În anul 2020, ProdLacta a înregistrat un profit de 1,6 milioane lei şi venituri totale de 99,12 milioane lei. Exportul a avut o valoare de 24,84 milioane lei.

Publicitate

În anul 2020, compania a pus în funcţiune investiţii de 3,8 milioane lei. La 31 decembrie 2020 au rămas investiţii în curs în valoare de 8,59 milioane lei. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare stabilite pentru acest an se ridică la 5.000 lei.

Principalele pieţe de desfacere sunt: judeţul Braşov, Bucureşti şi judeţele Prahova, Harghita, Argeş, Buzău, Iaşi, Bacău, Suceava.

Publicitate

Compania are circa 340 de angajaţi şi o capitalizare de 41,06 milioane lei.

Prodlacta s-a înfiinţat în 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea şi Industrializarea Laptelui, scrie news.ro.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Fabrica de hârtie DS Smith, din Zărneşti, investeşte 11 milioane de euro în dezvoltare durabilă

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

DS Smith a anunţat planul de investiţii pe termen scurt şi mediu ce urmează a fi implementat la nivelul fabricii din Zărneşti.

Prin acest demers, compania urmăreşte dezvoltarea operaţiunilor de fabricare a hârtiei, cu un impact pozitiv asupra economiei locale şi a mediului înconjurător, dar şi atingerea obiectivelor cheie definite de către Grup, în materie de sustenabilitate.

Publicitate

Astfel, în perioada 2021 – 2023, DS Smith Zărneşti va investi 11 milioane de Euro pentru înlocuirea sistemului de canalizare, achiziţia şi punerea în funcţiune a unei noi staţii de epurare a apelor tehnologice, dar şi a unui incinerator, acesta din urmă permiţând scăderea consumului de gaz la nivelul fabricii şi a amprentei de dioxid de carbon cu până la 20% pe an. În acelaşi timp, noile echipamente vor contribui la reducerea consumului de apă proaspătă cu până la 20%, respectiv reducerea cu 60% a cantităţii de deşeuri tehnologice, printr-o mai bună valorificare internă a acestora. Calendarul final al implementării va putea fi stabilit în funcţie de perioada necesară eliberării avizelor de către autorităţile de resort.

Obiectivul planului nostru de investiţii este acela de a creşte eficienţa activităţii de producţie a hârtiei, şi, totodată, de a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, printr-o mai bună gestionare a resurselor şi un nivel mai redus de emisii de dioxid de carbon. Vrem să aducem în fabrică tehnologie de ultimă generaţie, pentru a continua să ne desfăşurăm activitatea la un nivel de performanţă ridicat. DS Smith şi-a asumat un angajament pe termen lung faţă de bunăstarea comunităţii locale din Zărneşti – fie că vorbim despre oameni sau despre ecosistem – aşa că toate demersurile noastre se îndreaptă în această direcţie şi ne bucurăm să creăm perspective pentru dezvoltări ulterioare.”, spune Marius Juncanariu, Director, DS Smith Zărneşti.

Publicitate

Pe lângă locurile de muncă asigurate şi susţinerea economiei locale, fabrica de hârtie DS Smith Zărneşti dezvoltă şi o serie de iniţiative menite să susţină educaţia şi biodiversitatea, noi proiecte urmând să fie lansate pe parcursul anului 2021. Anul trecut, compania a încheiat un parteneriat cu şcolile gimnaziale din Zărneşti, prin intermediul căruia peste 300 de elevi au participat la sesiuni interactive pe teme precum protecţia mediului, colectarea selectivă a deşeurilor şi economia circulară.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>