Din cauza lui Fritz? Disputa din România ajunge să pună în joc 770 de milioane de euro din PNRR

Publicitate

Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, și Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European, îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină urgent în cazul modificării legislației privind integritatea din România. Cei doi lideri europeni avertizează că plata a 770 de milioane de euro din PNRR ar putea contribui, în mod neintenționat, la subminarea democrației și a statului de drept în România.

Publicitate

Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Manfred Weber și Valérie Hayer își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele evoluții privind statul de drept în România și subliniază rolul esențial al Comisiei Europene în protejarea și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în toate statele membre.

Cei doi lideri europeni solicită Comisiei Europene să acorde o atenție urgentă situației din România, în special în contextul în care o plată de 770 de milioane de euro din PNRR ar putea fi legată de îndeplinirea unor jaloane legislative contestate din perspectiva statului de drept.

Dominic Fritz, în centrul controversei

Potrivit scrisorii, Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Autorii susțin că există motive de îngrijorare că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a rezolva o problemă juridică generală.

Legea reprezintă, potrivit documentului, unul dintre jaloanele de reformă pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a putea accesa ultima tranșă de granturi din cadrul PNRR.

Scrisoarea amintește că Fritz fusese anterior declarat de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese administrativ, în legătură cu o chestiune procedurală referitoare la un plan de urbanism din 2020, elaborat în perioada mandatului predecesorului său.

Weber și Hayer afirmă că mai mulți observatori independenți au descris această acuzație drept „fabricată”, menționând, ca exemplu, Konrad Adenauer Stiftung România.

Fritz și-a pierdut apelul final împotriva deciziei în 2026, potrivit scrisorii, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România l-ar fi plasat pe o listă oficială de politicieni, jurnaliști și activiști ai societății civile critici față de sistemul judiciar românesc.

Sancțiunile aplicate anterior

La momentul respectiv, legislația privind integritatea prevedea, potrivit scrisorii, o sancțiune constând într-o reducere cu 10% a salariului timp de șase luni și o interdicție de trei ani de a candida pentru o funcție publică după încheierea mandatului de primar în 2028.

Semnatarii scrisorii precizează că, indiferent de temeinicia deciziei inițiale, consecințele juridice aplicabile fuseseră deja stabilite.

Controversa a apărut atunci când Parlamentul pregătea, la începutul lunii august, adoptarea unei versiuni actualizate a legii integrității, ca jalon în cadrul RRF.

Potrivit lui Weber și Hayer, o majoritate PSD-AUR a introdus în ultimul moment un amendament care prevedea că funcționarii publici pentru care fusese constatat un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi urmau să poată fi sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului ales.

„Amendamentul Fritz”

Autorii scrisorii susțin că declarațiile publice ale unor lideri de rang înalt ai PSD și AUR indică faptul că amendamentul a fost conceput în mod special pentru a-l viza pe Dominic Fritz.

În opinia celor doi lideri europeni, faptul că Fritz este și președintele USR face presupusa instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice cu atât mai îngrijorătoare.

Scrisoarea invocă în acest context principiile fundamentale ale securității juridice și neretroactivității.

Autorii susțin că legile pot produce efecte doar pentru viitor și că o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei sancțiuni suplimentare.

Invocat este și dreptul electoral european

Dincolo de principiile juridice privind neretroactivitatea și securitatea juridică, cazul este legat, potrivit scrisorii, și de dreptul Uniunii Europene.

Dominic Fritz este cetățean german și a fost ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Autorii scrisorii susțin că mandatul său este, prin urmare, deținut în baza dreptului Uniunii.

Potrivit lui Weber și Hayer, un mecanism care ar desființa retroactiv un asemenea mandat, în baza unui regim sancționator care nu exista la momentul alegerii, ar lipsi articolul 22 TFUE de efectul său util.

Cei doi susțin că drepturile electorale ale cetățenilor UE care locuiesc într-un alt stat membru pot fi protejate prin intervenția Comisiei Europene și îi solicită Ursulei von der Leyen să își exercite aceste competențe.

România, avertizată în legătură cu fondurile europene

În scrisoare, Weber și Hayer afirmă că, sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru  PNRR, Parlamentul României a introdus o măsură care, în opinia lor, încalcă direct dreptul Uniunii Europene și reprezintă un regres serios pentru statul de drept în România.

Cei doi subliniază că „amendamentul Fritz” este, în opinia lor, cel mai grav exemplu, însă susțin că legea ar putea conține și alte prevederi aflate în contradicție cu obiectivele inițiale ale reformei convenite cu Comisia Europeană.

Din acest motiv, ei recomandă o evaluare aprofundată a reformei în ansamblu.

Această evaluare ar trebui să țină cont, potrivit scrisorii, inclusiv de cerințele de transparență și de aparenta lipsă de proporționalitate a regimului sancțiunilor disciplinare.

Condiționarea banilor europeni de respectarea statului de drept

Weber și Hayer îi cer Comisiei Europene să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România.

În viziunea lor, respectarea valorilor europene și a statului de drept trebuie să reprezinte o condiție absolută pentru accesarea fondurilor europene, inclusiv a fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în orice stat membru.

Cei doi îi solicită Ursulei von der Leyen să transmită fără echivoc că plata fondurilor RRF este condiționată de implementarea reformelor în deplină conformitate cu:

• principiile statului de drept;
• dreptul Uniunii Europene;
• standardele europene în materie de drepturile omului;
• recomandările Comisiei de la Veneția.

Potrivit scrisorii, un astfel de semnal din partea Comisiei Europene ar putea constitui un stimulent decisiv pentru Parlamentul României să își reconsidere poziția.

În acest fel, susțin autorii, România ar putea evita riscul pierderii celor 770 de milioane de euro din granturi europene și ar putea contribui la finalizarea cu succes a reformelor RRF.

„Timpul este esențial”

În partea finală a scrisorii, Weber și Hayer subliniază caracterul urgent al situației.

Ei arată că legea nu fusese încă promulgată de președintele Dan și că exista încă o fereastră procedurală de oportunitate.

Această fereastră se închidea însă rapid, pe măsură ce se apropia termenul-limită de 31 august.

„Timpul este esențial”, este mesajul transmis de cei doi lideri europeni.

Weber și Hayer își exprimă încrederea în aprecierea Ursulei von der Leyen cu privire la importanța cazului și îi mulțumesc pentru angajamentul său constant față de apărarea valorilor europene și a statului de drept.

Scrisoarea este semnată de Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe.

Prin acest demers, cei doi lideri europeni cer Comisiei Europene să analizeze situația din România nu doar prin prisma îndeplinirii formale a unui jalon RRF, ci și din perspectiva respectării statului de drept, a dreptului Uniunii Europene și a drepturilor electorale ale cetățenilor europeni. În centrul solicitării se află riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă reformele nu sunt implementate în conformitate cu principiile europene invocate în scrisoare.

Sursă informații: Politico