Connect with us
Publicitate

Social

Despre procedura specială a ordonanţei președințiale

Publicitate

Publicat

pe

Alexandru Cosmin Gheorghe este avocat în Baroul Brașov cu o experiență de 14 ani și practician în insolvență, membru UNPIR având o practică de 12 ani. Specializare în drept penal, civil, administrativ, financiar, medical. El va fi la dispoziţia cititorilor brasov.net şi le va răspunde aici la întrebările pe care aceştia i le vor trimite pe emailul redactiei.

Ordonanța președințială este o procedură specială, prevăzută de codul de procedură civilă, în temeiul căreia, instanţa de judecată poate dispune măsuri temporare, în cazuri urgente, pentru  păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări silite.

Publicitate

Cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale se judecă de urgență și cu precădere, cu alte cuvinte, mult mai repede comparativ cu o cerere de chemare în judecată de drept comun.

Deși nu există o limitare expresă în lege, în practica judiciară, în mod frecvent se recurge la procedura specială a ordonanţei preşedinţiale, pentru raporturile de familie, ceam mai uzuală situație fiind stabilirea domiciliului minorilor la unul dintre părinți, până la soluționarea procesului de divorț.

Spre exemplu, în timpul în timpul procesului de divorţ instanţa poate dispune măsuri vremelnice cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, la obligaţia de întreţinere şi la folosirea locuinţei. Însă, numai prin hotărârea irevocabilă de divorţ instanţa stabileşte, în mod definitiv asupra unor asemenea cereri, măsurile dispuse în cadrul cererilor formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale putând fi diferite. Faptul că unul dintre părinți caștigă domiciliul minorilor prin ordonanța președințială, nu înseamnă că în od obligatoriu tot acel părinte va câștiga și pe fond același lucru.

Publicitate

O dată cu rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de divorţ, hotărârile pronunţate în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale îşi încetează efectele.

În materia raporturilor de vecinătate şi de proprietate, de asemenea poate fi formultă cererea de emitere a ordonanței președințiale, pentru oprirea edificării unei construcții, sau chiar desființarea unei contrucții, ori stabilirea unei limite de hotar provizorii, până la soluționarea pe fond a litigiului.

Procedura ordonanței președințiale ar mai fi posibilă și în materia raporturilor locative, spre exemplu evacuarea temporară a unui locatar pe motive de violență, până la soluționarea în fond a cererii de evacuare.

De asemenea în materia executării silite, se pot lua măsuri prin ordonanță președințială cum ar fi suspendarea provizorie a executării în materie fiscală.

Pentru  ca o cerere să fie admisă, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii, respectiv, existența unei aparențe de drept, urgența măsurii solicitate, neprejudicierea fondului și vremelnicia măsurii.

Publicitate

Existența unei aparențe de drept în favoarea reclamantului,  este, de cele mai multe ori  materializată în instanță prin verificarea condiției calității procesuale active. Adică cel care formulează cererea trebuie să justifice un drept, ori un interes al său.

Urgența este o condiție  care va fi analizată de către instanţă în raport cu situaţia existentă în momentul judecării cererii de ordonanţa preşedinţială.  

În cuprinsul art. 997 din Codul de procedură civilă sunt exemplificate măsurile urgente, respectiv cele adoptate pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Suplimentar, judecătorul va analiza, natura măsurii solicitate, timpul scurs de la momentul apariției situației litigioase și cel al promovării cererii de chemare în judecată, dar și la situația de fapt expusă de părți din perspectiva rezolvării pe care ar aduce-o măsura provizorie solicitată.

De exemplu cererea pentru desființarea unei construcții, facută la o lună de la edificarea ei, ar îndeplini acest criteriu al urgenței, pe când o cerere similară făcută după mai mulți ani nu ar mai îndeplii urgența necesară pentru emiterea ordonanței președințiale.

Nesoluţionarea, sau neprejudecarea fondului cauzei, ca și condiție de admisibilitate, se referă la faptul  că măsura luată să nu prejudece fondul dreptului. În soluţionarea unei cereri de ordonanţă preşedinţială, instanţa nu analizează fondul dreptului discutat de părţi.

Publicitate

În literatura de specialitate, această condiţie mai este exprimată şi prin ideea de “pipăire a fondului”, judecătorul verificând de partea cui este aparenţa dreptului.

Această condiție de admisibilitate este, de asemenea, apreciată prin raportare la existența unui litigiu care să tranșeze aspectele de fond ale disputei părților. Adică la momentul promovării cererii de ordonanță președințială trebuie să existe și procesul care tinde să soluționeze definitiv litigiul.

Caracterul vremelnic al măsurii solicitate se referă în majoritate de cazuri la faptul că instanța urmează a dispune respectiva măsură până la soluționarea litigiului de drept comun dintre părți.

Prin intermediul ordonanței președințiale nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părţi. Partea nemulţumită de măsura luată prin ordonanţă are posibilitatea de a se adresa instanţei, pe calea dreptului comun. De regulă, măsurile dispuse de instanță prin această procedură sunt limitate în timp, până la soluţionarea pe fond a cauzei, dar există posibilitatea ca acestea să rămână definitive şi irevocabile, dacă părţile nu mai urmează calea dreptului comun.

Ordonanța presedințială se soluționează de către aceeași instanță care ar fi competentă să soluționeze fondul cauzei.

Publicitate

De regulă, judecarea cererii se face de către un singur judecător, cu citarea părţilor, însă legea permite ca aceasta să se facă şi fără citarea lor, în situația în care urgența ar justifica o astfel de situație. Pronunţarea asupra cauzei se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea motivelor ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Hotărârea pronunţată este executorie, adică poate fi pusă direct în executare, fără a mai aștepta soluția recursului, iar dacă instanţa hotărăşte, executarea se poate face fără somaţie şi fără trecerea unui termen. Cu alte cuvinte, se vor evita parcurgerea unor anumite formalităţi şi anumite termene, care ar trebui respectate în executarea obişnuită a tuturor celorlalte hotărârilor judecătoreşti.

Totuși, împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face și contestaţie la executare, sau chiar executarea hotărârii poate fi suspendată de către instanţa de recurs, până la judecarea recursului, cu condiția plății unei cauţiuni, adică a unei sume de bani al cărui cuantum se stabileşte de către instanţă şi se consemnează într-un cont, la dispoziţia acesteia.

În materia ordonanței președințiale, soluţia pronunţată de prima instanţă, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă judecata s-a făcut cu citarea părţilor, sau în termen de 5 zile de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. Judecarea recursului se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.

Legea prevede că împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie. Deși o mare majoritate din practicieni interpretează acest text că se referă la contestația la executare, în temeiul acestei dispoziţii legale, în practica instanţelor se admite că părţile pot formula şi contestaţie în anulare.

Publicitate
Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes