Connect with us
Publicitate

Util

Despre ordinul de protecție pentru persoanele care sunt victime ale violenţei în familie

Publicat

pe

Alexandru Cosmin Gheorghe este avocat în Baroul Brașov cu o experiență de 14 ani și practician în insolvență, membru UNPIR având o practică de 12 ani. Specializare în drept penal, civil, administrativ, financiar, medical. El va fi la dispoziţia cititorilor brasov.net şi le va răspunde aici la întrebările pe care aceştia i le vor trimite pe emailul redactiei.

Ordinul de protecție este o institituție relativ nouă în legislația romanească, fiind reglementat de Legea nr. 217 din 22 mai 2003, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin Legea nr. 25 din 9 martie 2012 și actualizată în 2020, pe această cale putând fi solicitată emiterea unui  ordin de protecţie, ca măsură aflată la dispoziţia victimei violenţei în familie. 

Publicitate

Astfel,  ordinul de protecţie se materializează într-o hotărâre judecătorească, dată în regim de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, prin care persoanele care sunt victime ale violenţei în familie pot beneficia de protecţie, în scopul garantării integrităţii şi libertăţii personale, atât fizice cât şi psihice, faţă de agresor.

Pentru a putea cere emiterea ordinului de protecție, cererea victimei trebuie să îndeplinească anumite condiții de fond și de formă, prevăzute de lege.

Condițiile de fond care se verifică de către instanță, la primirea cererii victimei sunt următaorele:

Publicitate

1. Cererea să fie formulată de o persoană a cărei viaţă, integritate fizică ori psihică sau a cărei libertate este pusă în pericol, atât de victimă personal, sau prin reprezentantul legal, cât și în numele victimei de procuror, de reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie, ori de către reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

2.   Să existe o stare de pericol actuală și care necesită luarea unor măsuri urgente de protecție a victimei.

3. Starea de pericol să fie reprezentată de existenţa unui act de violenţă în familie, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Violenţa în familie se poate manifesta sub următoarele forme:violenţa verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; violenţa psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; violenţa spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

4.Starea de pericol să fie provocată de un membru al familiei; Noţiunea de membru de familie cuprinde, în scopul aplicării acestei legi, următoarele persoane: ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile faţă de persoana copilului; reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Publicitate

 5.  Ordinul de protecţie să aibă caracter provizoriu; Astfel  ordinul se poate emite pentru o durată de maxim 6 luni cu posibilitatea de prelungire pentru aceeaşi perioadă.

6.Ordinul de protecţie să fie solicitat a fi emis, de instanță, în vederea înlăturării stării de pericol.

Prin acest ordin pot fi dispuse următoarele  măsuri, în vederea înlăturării stării de pericol:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei parţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

Publicitate

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Publicitate

i) suportarea de către agresor a chiriei şi a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

j) obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie, sau poate recomandă luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Condițiile de formă, pe care trebuie să le îndeplineacă cererea – acestea reprezintă completarea unui formular specific, prevăzut de această dispoziție legală, care reglementează ordinul de protecție.

Ordinul de protecţie este executoriu, iar la cererea victimei sau din oficiu, atunci când împrejurările cauzei o impun, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

În caz de urgenţă deosebită, legea permite instanţei de judecată să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Publicitate

Astfel organele de poliție din raza teritorială în care se află domiciliul victimei sau al agresorului, primesc și execută ordinul de protecție, chiar în câteva ore de la judecarea și pronunțarea lui în instanță.

Cererea privind emiterea ordinului de protecție este scutită de taxă judiciară de timbru.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes