Despăgubiri pentru românii care se îmbolnăvesc din cauza poluării. O nouă directivă, aprobată de Parlamentul European, permite oamenilor să dea în judecată autoritățile dacă au probleme de sănătate din cauza aerului poluat

Noua Directivă privind Calitatea Aerului în UE oferă noi drepturi cetățenilor. România are la dispoziție doi ani ca să implementeze această directivă care prevede și faptul că cei care au dezvoltat o boală din cauza calității scăzute a aerului ar putea să dea în judecată statul și să ceară despăgubiri, scrie hotnews.ro.

Poluarea aerului este în continuare ignorată de autoritățile de la București, chiar dacă, pe termen lung, efectele ei pot duce la boli și la o calitate scăzută a vieții. În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, nivelul principalilor poluatori ai aerului rămâne încă peste limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

„Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni”, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Săptămâna aceasta, parlamentarii europeni s-au întâlnit la Strasbourg pentru sesiunea plenară a ultimului an din legislatura actuală. Sesiunea a început cu un vot important pentru Directiva Europeană privind Calitatea Aerului, revizuită. Datorită noii directive, cetățenii vor avea dreptul să ia măsuri legale atunci când statul nu-și face treaba.

Modificarea importantă, pe care o aduce Noua Directivă, are legătură cu noi drepturi pe care le oferă cetățenilor. Astfel, noua legislație oferă cetățenilor și ONG-urilor dreptul de a da în judecată autoritățile care nu respectă standardele și pot obține despăgubiri. De exemplu, dacă cineva s-a îmbolnăvit din cauza nivelului ridicat de poluare al aerului, acea persoană va putea cere despăgubiri de la instituțiile care trebuiau să-și facă treaba.

În continuare, problemele legate de calitatea precară a aerului se observă în mai multe orașe din țară. Brașov, Craiova, București, Cluj, Tulcea, Timișoara sau Ploiești sunt doar câteva dintre marile aglomerări urbane care se confruntă cu poluarea aerului.

Textul directivei a trecut mai departe cu 363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri. Europarlamentarii români care au votat pentru sunt: Vlad Marius Botoș, Vlad Gheorghe, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță și Iuliu Winkler.

Printre cei care au fost împotrivă se numără Cristian Terheș, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Siegfried Mureșan. De asemenea, noua directivă impune niște limite mai stricte în privința particulelor fine (PM 2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil.

România se află în infringement pentru poluarea aerului, dar și pentru felul în care gestionează deșeurile. Încă din 2020, Comisia Europeană a cerut României să respecte Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului. Statul ar fi trebuit să măsoare nivelul de poluare și să informeze populația în legătură cu asta.

Directiva impune că toate statele UE să atingă standardele OMS până în 2035, cu aliniere parțială până în 2030. Este un pachet complet, care vine și cu bani pentru investiții, cum ar fi bani pentru aparate de măsurat calitatea aerului. Banii pot fi accesați prin PNRR sau prin programele operaționale.