Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro