Connect with us
Publicitate

Social

Depozitarea haotică a deșeurilor ar putea duce la o condamnare a României din partea Curții Europene de Justiție. Ministrul Mediului spune că o primă sentință ar putea fi dată în toamnă

Publicat

pe

Publicitate

Statul român ar putea primi o condamnare la Curtea Europeană de Justiţie în această toamnă pentru o neîndeplinire a dispoziţiilor dintr-o cauză anterioară, unde a fost condamnat şi unde nu a luat măsuri adecvate suficiente, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Acesta a menţionat că este vorba de depozite de deşeuri municipale, industriale, periculoase şi nepericuloase neînchise, scrie economica.net.

„Deja facem obiectul unor dosare pe care le avem deschise în faţa Curţii Europene de Justiţie. Parte din acele dosare vizează şi modul în care România colectează separat deşeurile, vizează modul în care România depozitează deşeuri. Avem o cauză în care există riscul ca statul român să fie condamnat şi care tocmai asta spune, că în cinci gropi de gunoi din România depozitarea se face necorespunzător şi în baza unei decizii celebre ale Curţii Europene de Justiţie, se numeşte decizia Malagrotta, România este pasibilă să sufere sancţiuni pecuniare pentru că aruncăm alandala, reciclabil şi alte tipuri de materiale….În acest moment, statul român nu plăteşte sancţiuni pecuniare din cauza unor condamnări suferite în faţa Curţii Europene de Justiţie însă mă folosesc de această ocazie să trag un semnal de alarmă pentru că există riscul ca în toamna acestui an statul român să sufere deja o primă condamnare într-o cauză ce vizează tocmai neîndeplinirea dispoziţiilor dintr-o cauză anterioară unde statul român a fost condamnat şi unde nu a luat măsuri adecvate suficiente”, a spus Mircea Fechet.

El a precizat că este vorba de 101 depozite de deşeuri municipale, industriale, periculoase şi nepericuloase neînchise, din care în prezent au rămas 33 în discuţie şi în legătură cu care îşi manifestă îngrijorarea că există riscul de a fi condamnaţi, la fel cum există riscul de a fi condamnaţi şi în alte dosare.

„Nu ştiu pe de rost care e lista celor 33 de depozite industriale periculoase şi nepericuloase. Ceea ce pot însă să spun este că ele vizează, pe de o parte entităţi care aparţin statului român, societăţi care astăzi sunt în faliment sau în insolvenţă, operatori economici care nu au capacitate suficientă să ecologizeze aceste deşeuri şi aş putea să vă dau câteva exemple. Că discutăm despre Donau Chem în judeţul Teleorman sau discutăm despre Sofert în judeţul Bacău sau discutăm despre Suplacu de Barcău, Steaua Română, fostele rafinării de stat şi multe altele până la 33, important este să găsim acele soluţii prin care statul român să poată interveni şi să se poată asigura că ele vor fi cât mai repede ecologizate pentru că vom plăti penalităţi care vor fi calculate zilnic, de la data punerii în întârziere, care este aferentă anului 2020, dacă îmi amintesc eu bine şi dacă citez bine din memorie, până la data la care vom închide şi ultimul depozit din lista celor 33”, a afirmat Mircea Fechet.

Publicitate

Întrebat despre cele cinci gropi de gunoi neconforme, el a spus că este greu să facem un top legat de cele mai conforme sau cele mai neconforme depozite de deşeuri.

„Ceea ce pot spune este că cele cinci depozite aferente procedurii de infringement în care suntem parte sunt verificate aleatoriu de către Comisia Europeană şi cauza pe care o avem în faţa Curţii Europene de Justiţie este una care, deşi vizează cinci probleme punctuale, de fapt se doreşte a se adresa unei probleme sistemice. Adevărul este că în România sunt foarte puţine depozite ecologice unde treaba se face ca la carte, unde treaba se face aşa cum o cere legea. Obligaţia tratării deşeurilor înainte de depozitare este înfiinţată încă din anul 2005, printr-o hotărâre de guvern. Deci, avem acum 20 de ani de când există această obligaţie şi, în loc să vă citez cinci gropi, cinci depozite ecologice, să nu le mai spun gropi, care tratează neconform deşeurile, mi-ar fi mai uşor să vă spun cele puţine care le tratează aşa cum trebuie. Pentru că, repet, din păcate, cu excepţia judeţului Bihor, cu excepţia judeţului Covasna, cu excepţia judeţului Iaşi şi or mai fi două, trei, sunt puţine facilităţi care tratează toate fracţiile reciclabile, care stabilizează fracţia biodegradabilă pentru a nu avea emisii de metan sau de alţi compuşi toxici în atmosferă, pe de o parte, şi pe de altă parte, a reduce cantităţile de gunoi”, a menţionat Mircea Fechet.

De asemenea, el a făcut referire la situaţia de la groapa din Vidra şi a menţionat că nu este un exemplu de bună practică.

„La Vidra, din păcate, şi municipiul Bucureşti, în general, nu este cel mai bun exemplu de bună practică. Spun asta pentru că 200.000 tone de deşeuri ajung lunar în groapa de depozitare aferentă municipiului Bucureşti şi nici într-un caz nu putem să spunem că acolo se întâmplă lucrurile aşa cum ar trebui ci, dimpotrivă, trag un semnal de alarmă pe această cale pentru administraţia publică locală din municipiul Bucureşti să găsească într-un timp rezonabil o soluţie tehnică care să presupună nişte capacităţi adecvate în ceea ce priveşte sortarea, în ceea ce priveşte tratarea, în ceea ce priveşte stabilizarea biologică, aerobă sau anaerob a deşeurilor biodegradabile din municipiul Bucureşti, pentru că avem o veritabilă problemă la acestea”, a mai declarat Mircea Fechet.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor participă marţi la conferinţa finală „Reciclăm în România”, dedicată promovării campaniei privind colectarea separată.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes