Grupul italian de modă Stefanel, primul retailer străin venit în România, în 1991, și, astfel, un deschizător de drumuri pentru retailerii străini din industria modei de pe piața locală, se pregătește să își închidă toate magazinele din România, afacerea fiind preluată de un alt retailer italian de modă, dar cu prețuri reduse, OVS, controlat de fondul de investiții italian Tamburi Investment Partners.

În contextul acestei tranzacții, toate cele circa 10 magazine din România vor fi închise în perioada următoare, afectând aproximativ 50 de angajați.

Stefanel, o afacere de familie lansată în 1959, a intrat în insolvență și administrare judiciară în septembrie 2019, fiind scoasă la vânzare în vara anului trecut. Luna trecută, brandul a fost cumpărat, cu 3,2 milioane euro, de OVS, care mai deține în portofoliu magazinul universal Upim și retailerul de articole pentru casă Croff. Imediat după semnarea tranzacției, Stefano Beraldo, CEO OVS, a anunțat că doar o parte dintre unitățile și angajații Stefanel vor fi păstrați. Acum, decizia este ca pe „lista neagră” să intre, în totalitate, și magazinele din România.

Aflați amănunte de pe profit.ro.

IAR Braşov, companie ce realizează mentenanţă şi reparaţii pentru elicoptere, a raportat, pentru anul trecut, un profit net preliminar de 34,06 milioane de lei, cu 31% sub cel din 2019, în contextul diminuării veniturilor din exploatare cu 31%, la 261,64 milioane de lei, reiese din raportul emitentului publicat astăzi de companie pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Cheltuielile cu materiile prime, materialele şi mărfurile au fost de 178,32 milioane de lei, în scădere cu 33% faţă de cele din 2019, în timp ce cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 46,59 milioane de lei, în creştere cu 13,4%, pentru aceeaşi perioadă de raportare. La finele anului trecut, cheltuielile totale de exploatare ale companiei aeronautice erau de 221,23 milioane de lei, cu 33% mai mici decât cele din anul anterior, în sumă de 329,78 milioane de lei.

În acest context, IAR Braşov a raportat pentru 2020 un profit din exploatare de 40,4 milioane lei, cu 22% mai mic decât cel din anul anterior, rezultat ce a fost deteriorat de o pierdere financiară de 3,48 milioane de lei (faţă de un profit de 4,44 milioane lei în 2019).

Acţionarul principal al IAR Braşov este Statul Român care, prin Ministerul Economiei deţine 64,89% din compania aeronautică, scrie bursa.ro.

Numărul autorizaţiilor de cons­trui­re pentru case a fost în decembrie 2020 de 13 ori mai mare faţă de al celor pentru blocuri. Diferenţa dintre cele două tipuri de construcţii era, în aceleaşi două luni din 2019, de nouă ori (în noiembrie) şi de şase ori (în decembrie), arată calculele făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Mai mult, în decembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019, numărul autorizaţiilor de construire pentru case a fost cu 18% mai mare, în vreme ce al celor pentru blocuri – cu 41% mai mic. Deşi tendinţele abia acum se conturează, decizia de a construi o casă fiind una care necesită timp şi analiză îndelungată, datele Institutului Naţional de Statistică arată că interesul pentru spaţii verzi, curte şi aer curat în jurul casei este tot mai mare.

„Piaţa rezidenţială s-a schimbat în ultimul an în principal la nivel de percepţie şi din punctul de vedere al dorinţelor cumpă­răto­rilor. Poate cea mai importantă schimbare ţine de suprafaţa în sine a locuinţei. Tot mai mulţi cumpărători au căutat locuinţe cu un spaţiu exterior mai mare, fie că vorbim de terase şi grădini sau balcoane. Concomitent, a crescut şi nevoia pentru o suprafaţă interioară mai mare, spaţiul suplimentar fiind de regulă necesar pentru amenajarea unei zone dedicate desfăşurării activităţii profesionale. Aceste două nevoi au dus la o creştere a cererii pe segmentul de case“, spune Viorel Mohorea, condominium sales manager în cadrul agenţiei SVN România.

Per total, numărul autorizaţiilor de construire acordate în 2020 pentru locuinţe este cu 1% mai mic faţă de 2019. Astfel, în 2020 s-au eliberat 41.311 astfel de documente, faţă de 42.541 în 2019. Scăderea numărului de autorizaţii eliberate anul trecut produce efecte în lanţ, ajungând până la cei care fabrică materiale de construcţii.

„Declinul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale din 2020, coroborat cu nivelul ridicat al percepţiei de risc pe care consumatorii o au, va produce efecte şi pe piaţa de acoperişuri“, spune Horaţiu Ţepeş, proprietarul producătorului de acoperişuri Bilka Steel din Braşov.

Aceeaşi temere se resimte şi în alte sec­toa­re din piaţa extinsă a materialelor pentru cons­trucţii.

„În pofida evoluţiei bune de până acum, cu siguranţă că influenţa pandemiei îşi va arăta consecinţele în 2021 şi, foarte pro­babil, şi în 2022. Volumul deosebit de scăzut al soli­ci­tării au­to­ri­zaţiilor de construire repre­zintă un sem­­­nal timpuriu al volumului redus de pro­iecte ca­re vor demara“, spun şi reprezen­tanţii GEZE România, subsidiara locală a pro­du­că­torului german de uşi cu acţionare automată GEZE.

Această schimbare de trend, care se manifestă prin creşterea interesului pentru viaţa la casă, vine după ce, în ultimul deceniu, numărul autorizaţiilor eliberate anual pentru construirea blocurilor aproape s-a triplat, în timp ce avizele pentru case au cunoscut o scădere de 4% în acelaşi interval, potrivit unei analize a ZF. Astfel, dacă în 2010 s-au acordat mai puţin de 1.500 de autorizaţii pentru ridicarea blocurilor, în 2019 numărul lor a depăşit 3.700. În acelaşi timp, avizele pentru case au fost în 2019 în număr de aproximativ 38.800, faţă de aproape 41.000 în 2010.

Izolarea din timpul stării de urgenţă i-a făcut însă pe mulţi români să-şi dea seama cât este de important să aibă posibilitatea de a avea aer curat şi spaţiu în jurul casei. Încă din luna aprilie 2020 apăruseră multe anunţuri ale locuitorilor din oraşe care căutau să închirieze sau să cumpere case la curte. Dezvoltatorii imobiliari spun şi ei că oamenii devin mai interesaţi de case decât de apartamente în blocuri, singura problemă fiind că, de regulă, casele se găsesc în zone limitrofe marilor oraşe, iar cel puţin în zona Bucureştiului infrastruc­tura urbană pentru a avea acces la centrul oraşului este ineficientă.