De ce nu suntem în siguranţă atunci când construim singuri o casă sau o cumpărăm pe cea mai ieftină

Ciprian Sin, Inginer constructor din Braşov, cu experienţă atât ca şef de şantier, cât şi ca inginer proiectant, implicat în peste 200 de proiecte realizate în România, Germania, Canada şi Statele Unite

Realizarea unei construcții, fie ea o simplă clădire unifamilială, un bloc de locuințe, sau o clădire de birouri, reprezintă asumarea unei responsabilități. Aceasta este în primul rând financiară, dar în aceeași măsură trebuie ținut cont și de siguranța locatarilor acesteia.

Sistemul structural, sau structura de rezistență, a unei clădiri este o parte integrată a oricărui tip de construcție, rolul său fiind de a transmite încărcările aplicate, în condiții de siguranță, pe pământ, fără a depăși eforturile admise în membre, astfel asigurându-se rezistența și stabilitatea integrală a construcției. Eforturile depuse de inginerii structuriști sunt cruciale, aceștia au responsabilitatea de a calcula și de a determina, conform codurilor de proiectare, cantitatea optimă de materiale folosite, care asigură siguranța și funcționalitatea cladirii, cu cel mai redus cost de construcție. Totodată o construcție va arăta cu totul diferit atunci când în procesul de creare intervine mâna unui specialist, un arhitect, un inginer constructor proiectant, sau un inginer de instalații.

Construcţiile şi cutremurele

De multe ori am auzit exprimarea „la cât fier și beton am bagat, ține și la un cutremur de 9”, însă lucrurile nu stau tocmai așa, iar realizarea unui proiect astfel încât clădirea să se comporte într-o manieră optimă la un cutremur de pământ major nu este deloc un lucru ușor. Aceste proiecte trebuiesc făcute cu responsabilitate, inginerul structurist fiind ulterior responsabil de compartamentul construcției  în timp, dar totodată și de viața oamenilor care locuiesc, sau își desfășoară activități în acestea.

România este o țară cu hazard seismic moderat, construcțiile fiind dimensionate în principal de acțiunea seismică. Banca Mondială a estimat într-un raport despre România, 126154-RO, că „o repetare a cutremului din 1977 ar implica pierderi de 11 miliarde de euro prin distrugere, 25 de miliarde de euro pierderi economice și 250.000 de oameni rămași fără adăpost pentru luni de zile”. Pentru toate clădirile de locuit există obligativitatea încheierii unei asigurări. Această asigurare obligatorie chiar dacă are un cost redus, conform ASF în anul 2018 doar pentru 1.7 milioane de locuințe erau încheiate asigurări obligatorii, ceea ce reprezintă mai puțin de 20% din total.

Cumpărătorul de rând trebuie să înţeleagă ce cumpără

Principala problemă o reprezintă în acest moment lipsa de informare a proprietarilor finali ai clădirilor. Chiar dacă există un sistem de calitate în construcții, norme și coduri de proiectare, cetățeanul obișnuit nu înțelege exact ce cumpără, care este nivelul de siguranță oferit de produsul pe care îl primește, care ar fi responsabilitățile și drepturile sale legate de acea construcție. Tendința generală este să aleagă cea mai ieftină soluție, pentru care primește minimul impus de lege. Scopul principal al codurilor de proiectare seismică este de a evita pierderea vieții, sau a rănilor grave, în cazul unui cutremur major. Limitarea pagubelor materiale, economice este doar un scop secundar. Conform legii 10 inginerii proiectanți sunt responsabili „pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor”. În codul actual de proiectare seismică din România, criteriul de limitare a degradărilor are probablilitatea de depășire de 70% in 50 de ani, acesta fiind definit într-o manieră cel puțin interpretabilă „eventualele degradări sau scoateri din funcțiune trebuie să aibă costuri care să nu fie exagerat de mari în comparație cu costul srtucturii”.

Siguranţa nu face casă bună cu zgârcenia

Investitorii își doresc o „optimizare” a structurii cu costuri inițiale cât mai mici, iar pentru a supraviețui economic inginerii proiectanți trebuie să facă acest lucru. Din acest motiv majoritatea vor utiliza prevederile minime ale codurilor de proiectare, la a căror elaborare nu au avut nicio contribuție. Realizarea unui proiect, într-un mod cât mai responsabil, necesită în primul rând, găsirea unui inginer proiectant bun și capabil să realizeze structuri care să se comporte cât mai eficient la cutremurele majore de pământ, a unor clădiri a căror durată de viață să fie cât mai lungă, care totodată să rămână la un cost redus cu execuția.

Atunci când ne decidem să construim o casă, trebuie să ne gândim și la faptul că mai mult ca probabil o mare parte din viața noastră ne-o vom petrece acolo, iar acea construcție trebuie să reziste în condiții bune pentru o perioadă foarte lungă de timp. Astfel că având acestea în gând, asumarea unui proiect pentru realizarea unei construcții care să nu fie executată cu minimul prevăzut de lege poate fi o soluție pentru un viitor mai în siguranță.