Connect with us
Publicitate

Sport

Daniel Santa, director, Braşov Running Festival: „Atletismul este cel mai ieftin sport, de aceea vedem multe poveşti de succes care vin din ţările sărace”

Publicat

pe

Braşov Running Festival va organiza în acest an cea de-a treia ediţie a competiţiei în perioada 9-10 septembrie, unde sunt aşteptaţi să participe peste 3.000 de alergători profesionişti şi amatori. O cursă din cadrul Braşov Running Festival a  fost acreditată, în ediţia trecută, de World Athletics Elite Label, dedicată elitelor din acest sport. Totodată, ediţia de anul trecut a adus pentru alergătorul kenyan Nicholas Kimeli titlul de al cincilea cel mai rapid alergător de 10 kilometri din toate timpurile.

Publicitate

Daniel Santa, director, Braşov Running Festival: Pentru a aduce competiţia la standardele pe care noi ni le dorim, bugetul va trebui să fie de aproape 1 mil. euro. Dacă vrei să aducă alergători de elită, trebuie să creşti premiile foarte mult, să oferi prime de start, să plăteşti bilete de avion la business class, să le oferi cazări. transmite zf.ro.

Daniel Santa, directorul competiţiei Braşov Running Festival, care va organiza în acest an cea de-a treia ediţie a competiţiei în perioada 9-10 septembrie, spune că performanţa slabă a României în acest sport vine şi ca urmare a lipsei de idoli în acest sport. Puţini sportivi români au mai reuşit să atingă performanţe înalte în ultimii ani în atletism.

„Atletismul este cel mai ieftin sport din lume, tocmai de aceea vedem foarte multe poveşti de succes în atletism care vin din ţările sărace din Africa. Sunt mulţi alergători care vin din acea zonă. Alergătorii români, înainte de 1990, alergau de foame şi pentru speranţa de a ieşi din ţara lor. Nouă ne lipseşte acum acest lucru, dar şi dorinţa de a însemna ceva, de a ajunge undeva. Lumea nu vede acest sport ca unul în care poţi să faci bani decât dacă eşti foarte sus, dar, în acelaşi timp, lumea nu are la cine să se raporteze, nu are idoli sau mentori“, spune pentru ZF Daniel Santa.

Publicitate

Federaţia Română de Atletism număra în 2021 circa 6.700 de sportivi legitimaţi, mai puţin de jumătate faţă de 2000, când numărul sportivilor legitimaţi era de 16.000, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Ultima medalie de aur obţinută de România la Jocurile Olimpice a fost cea câştigată de Gabriela Szabo în 2008 la Beijing. Totodată, infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată.

Braşov Running Festival a organizat deja două ediţii ale competiţiei, iar anul trecut cursa de 10 kilometri a fost acreditată de World Athletics Elite Label, unde au participat 60 de atleţi profesionişti din toată lumea.

Braşovul, spune Santa, a fost pus pe harta mondială a atletismului odată cu ediţia de anul trecut.

Pe lângă certificarea din partea World Athletics Elite Label, trei din cele mai rapide zece rezultate pe 10 km, din toate timpurile, au fost realizate în cadrul cursei de la Braşov, iar recordul mondial la proba feminină de 10 km a fost ratat pentru doar şase secunde.  Ediţia de anul trecut a adus pentru alergătorul kenyan Nicholas Kimeli titlul de al cincilea cel mai rapid alergător de 10 kilometri din toate timpurile, iar Sheila Chepkirui a ratat pentru doar şase secunde doborârea recordului mondial la femei pe 10 km.

Dorinţa lui Daniel Santa a fost, încă de la prima ediţie a Braşov Running Festival, să pună România pe harta mondială a atletismului.

Publicitate

„Problema pe care a avut-o industria evenimentelor de alergare în România este că nimeni n-a înţeles rolul esenţial pe care îl are proba de elită sau competiţia de elită. Nu o să vorbească nimeni despre un maraton extraordinar care s-a ţinut la Kuala Lumpur, spre exemplu, unde au alergat 200.000 de oameni, dar dacă nu ai ceva notabil, participanţi de elită sau un concept aparte, nu te bagă nimeni în seamă“, spune el.

Prin organizarea ediţiei de anul trecut, Daniel Santa a încercat, spune el, să micşoreze diferenţa dintre ceea ce se întâmplă în România în sectorul competiţiilor de alergare şi alte ţări.

„Noi ne-am concentrat, prima dată, pe elită în loc să creştem competiţia astfel încăt să avem 5.000 de amatori. Am ars nişte etape pentru că este o industrie foarte dinamică. Ceea ce ştim noi astăzi, s-ar putea să nu mai fie valabil peste patru ani. Am vrut să facem într-un ritm mai accelerat lucrurile şi să compensăm prăpastia care există între noi şi alte ţări în zona competiţiilor de alergare“, spune el.

Înscrierile pentru ediţia din acest an au fost deschise recent, însă au existat cereri încă din luna februarie de la potenţiali participanţi, ceea ce e un semnal bun, spune Daniel Santa.

Organizarea diferitelor evenimente şi competiţii dedicate alergării au capacitatea de a atrage mulţi oameni amatori către acest sport, însă nu au puterea de a pune România pe harta mondială a atletismului.

„Avem nevoie de o reglementare culturală, noi încă avem competiţii care se numesc maraton, dar care nu sunt pe distanţa maratonului. Există un maraton de 30 km, maraton de 25km, dar nu se aleargă distanţa respectivă. La nivel de sport de performanţă, un traseu de maraton care să fie acreditat într-un maraton trece printr-un proces de măsurare la milimetru“, explică Daniel Santa.

Publicitate

Competiţiile acreditate internaţional le oferă sportivilor de performanţă posibilitatea de a obţine rezultate notabile la nivel mondial.

„Există oameni specializaţi care învaţă metodologia de măsurare astfel încât să se asigure că o cursă de 10 km are nici mai mult, nici mai puţin decât 10.000 de metri. Este foarte riguros, altfel nu ai cum să asiguri echitatea în sport. Nu e loc de interpretări. Aici mai apare un aspect în momentul în care tu ai un traseu măsurat, rezultatul acelui sportiv poate intra în statisticile globale ale sportului.“

Organizarea unei astfel de competiţii presupune o serie de reguli foarte stricte, dar şi o sumă de bani semnificativă pentru a putea aduce sportivii internaţionali în România. Cu toate acestea, organizarea unui astfel de eveniment este mai ieftină în România decât în SUA sau Anglia, ceea ce dă un potenţial foarte mare pentru România.

„Pentru a aduce competiţia la standardele pe care noi ni le dorim, bugetul va trebui să fie de aproape 1 mil. euro. Dacă vrei să aducă alergători de elită, trebuie să creşti premiile foarte mult, să oferi prime de start, să plăteşti bilete de avion la business class, să le oferi cazări“, explică el.

La ediţia din acest an, la Braşov Running Festival sunt aşteptaţi să participe 3.000 de alergători, profesionişti şi amatori. Premiile competiţiilor dedicate atleţilor profesionişti depăşesc 50.000 de dolari. Competiţia are loc în cartierul Coresi din Braşov, iar motivul pentru care Daniel Santa a ales acest loc este pentru că infrastructura complexului permite organizarea unei astfel de competiţii, având şi un hotel aproape de linia de start.

Publicitate

Mai mult, prin organizarea unei astfel de competiţii într-un cartier rezidenţial, Daniel Santa speră să atragă mai mulţi amatori care să participe la competiţie, dar şi să aducă acest sport mai aproape de oameni.

Pasiunea lui Daniel Santa pentru atletism a fost insuflată de tatăl său, antrenor de atletism.

„El a fost primul meu contract semnat ca impresar. Tatăl meu a devenit coordonatorul lotrului de alergări a Turciei“, precizează el.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes