Connect with us
Publicitate

Eveniment

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată, din nou, de magistrații brașoveni. Curtea de Apel vrea lămuriri în legătură cu prescripția din dosarele de corupție

Publicat

pe

Publicitate

Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-un alt dosar de corupţie al fostului preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dosar aflat în fază de contestaţie în anulare, potrivit deciziei instanţei din data de 27 februarie 2023. În acest dosar, fostul liberal a primit 7 ani şi 10 luni de detenţie, dar a formulat cale extraordinară de atac în baza deciziilor CCR privind prescripţia. Până când CJUE se va pronunţa, CA Braşov a suspendat judecarea contestaţiei în anulare şi a dispus punerea în libertate a lui Căncescu.

Potrivit G4Media.ro, CA Braşov a întrebat instanţa de la Luxembourg dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia în dosarele de corupţie în condiţiile în care România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia.

„I. În baza art. (…) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu următoarele întrebări preliminare:

Prevederile art. (…) din T.F.U.E., art. (…) din Convenţia PIF şi Decizia (…) a Comisiei, trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională prin care s-a constatat retroactiv lipsa cazurilor de întrerupere a cursului prescripţiei, în condiţiile existenţei unei jurisprudenţe generalizate şi de durată a instanţelor naţionale, inclusiv a instanţei supreme, şi dacă prin aplicarea respectivei decizii s-ar ajunge la un risc sistemic de impunitate prin redeschiderea unui număr semnificativ de cauze penale judecate definitiv şi pronunţarea, într-o cale extraordinară de atac, a unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei?

Publicitate

Dacă principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la Decizia (…) a Comisiei şi art. (…) (principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, se opun reanalizării, în faza de executare a pedepsei, prin intermediul unei căi extraordinare de atac, a prescripţiei răspunderii penale în condiţiile în care formularea respectivei căi de atac este consecinţa unei decizii ale Curţii Constituţionale, pronunţată ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, prin care este răsturnată o jurisprudenţă generalizată şi de durată a instanţelor naţionale, şi dacă în acest fel este afectat caracterul disuasiv şi efectiv a pedepsei, precum şi securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice?

Principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la art. (…) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene permite aplicarea unor standarde naţionale de protecţie, cum ar fi cel din litigiul principal, garantate de dreptul intern al statului membru, rezultat în urma efectelor atribuite deciziilor Curţii Constituţionale dacă în acest mod este afectat aplicarea eficientă a dreptului Uniunii Europene pe teritoriul statului membru?
În baza art. (…) din Legea nr. 340/2009, dispune suspendarea judecăţii cauzei. Cu recurs în termen de 72 de ore de la comunicare, sub aspectul soluţiei de suspendare a cauzei. Definitivă în ceea ce priveşte soluţia de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

II. În baza art. (…) Cod procedură penală, admite cererea formulată de contestatorul Căncescu Aristotel Adrian şi dispune suspendarea faţă de acesta a executării sentinţei penale nr. (…) din data de 30 aprilie 2020 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr. (…)/Ap din data de 01 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul penal nr. (…).

Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Căncescu Aristotel Adrian de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. (…) emis în data de 01 februarie 2022 de Tribunalul Braşov, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză. Definitivă. Pronunţată astăzi, data de 27 februarie 2023, prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.”, este decizia CA Braşov.

Pe 28 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anulat o primă decizie din 10 februarie a Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE privind (ne)aplicarea deciziilor CCR legate de prescripție. Înalta Curte a anulat sesizarea CJUE în cadrul unui proces de strămutare a altui dosarul de corupţie a fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, de la Curtea de Apel Brașov la Curtea de Apel Ploiești, potrivit deciziei Înaltei Curți.

Context 1. În mai 2022, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.

Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Ulterior, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Cu alte cuvinte, CCR și ÎCCJ au decis că prescripția faptelor penale intervine mult mai repede. Prin urmare, deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.

Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat însă că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun însă că magistrații trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

Context 2. În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes