Connect with us
Publicitate

Eveniment

Curtea de Apel Braşov a aplicat decizia Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia în cazurile de evaziune şi fraudă cu TVA şi a condamnat un inculpat judecat pentru fapte comise în 2009

Publicat

pe

Curtea de Apel Braşov a aplicat decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) din 24 iulie 2023 privind prescripţia în cazurile de evaziune fiscală şi fraudă cu TVA, a lăsat neaplicată decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de interpretare a deciziilor CCR privind prescripţia şi a condamnat un inculpat judecat pentru fapte comise în 2009, potrivit portalului CA Braşov şi deciziei motivate publicate pe rejust.ro

Publicitate

CA Braşov l-a condamnat la 3 ani de închisoare pe afaceristul Iulică Vătafu şi, în condiţiile în care acesta avea şi alte condamnări pentru evaziune şi ucidere din culpă, i-a contopit pedepsele într-una singură de 5 ani de detenţie. Iulică Vătafu este un afacerist din Vâlcea, considerat complice al lui Ion Rădulescu zis Ciupilan, un alt om de afaceri din Târgu Jiu condamnat pentru evaziune fiscală.

Potrivit motivării instanţei, ultimele fapte comise de Iulică Vătafu şi reţinute în acest dosar sunt din 2009. Dacă instanţa ar fi aplicat decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR, faptele ar fi fost prescrise în 2009, au explicat surse judiciare pentru G4media.ro. Însă, CA Braşov nu a aplicat hotărârea ÎCCJ de interpterare a deciziilor CCR privind prescripţia şi a constatat că faptele de evaziune fiscală ale lui Iulică Vătafu se prescriu abia în aprilie 2024.

Context. Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția. CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ. Instanțele românești au interpretat decizia CJUE în cauza C-107/23 că se referă doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.

Publicitate

Cum a motivat CA Braşov hotărârea de a aplica decizia CJUE şi de a nu ţine cont de decizia ÎCCJ privind prescripţia

Curtea de Apel Braşov consideră că în prezenta cauză trebuie avute în vedere cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în hotărârea pronunţată în cauza C-107/23 PPU la data de 24.07.2023.

Prin această hotărâre, Curtea a statuat că articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, semnată la Bruxelles la 26 iulie 1995 și anexată la Actul Consiliului din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În schimb, dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.

Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun ale unui stat membru sunt ținute de deciziile curții constituționale, precum și de cele ale instanței supreme ale acestui stat membru și nu pot, din acest motiv și cu riscul angajării răspunderii disciplinare a judecătorilor în cauză, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară unor dispoziții ale dreptului Uniunii care au efect direct”, a arătat CA Braşov.

Publicitate

Citeşte decizia CA Braşov în întregime aici.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes