Cum vede „Fitch Ratings” economia Brașovului după pandemie

Agenţia de rating „Fitch Ratings” a confirmat pe 15 mai ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale oraşelor Bucureşti, Braşov, Oradea şi Buzău la ”BBB minus”, perspectivele asociate fiind negative, informează un comunicat al agenţiei.
Comunicatul Fitch mai menţionează că „deși cele mai recente date disponibile ale orașului Brașov par să nu indice o depreciere a performanței, schimbări semnificative ale veniturilor și profilurilor de cost apar pe întregul sector și este probabil să se agraveze în următoarele luni, deoarece activitatea economică suferă. Unele forme de restricții guvernamentale sunt menținute sau inăsprite din cauza pandemiei coronavirusului”.

Profilul de risc al oraşului este mediu scăzut
„Fitch” evaluează profilul de risc al Brașovului drept „mediu scăzut”, în conformitate cu alte orașe românești cotate de agenţie. Profilul de risc (sau toleranța datoriilor) reflectă un risc moderat în care soldul operațional al orașului se micșorează pe termen mediu la niveluri insuficiente pentru a acoperi serviciul datoriei sau al serviciului datoriei anuale care se ridică peste așteptările noastre. Profilul de risc combină doi factori-cheie „mai slabi” (ajustabilitatea veniturilor, pasivele și robustetea lichidității) – cu o evaluare „mediu scăzută” a celor patru factori rămași (robustetea veniturilor, cadrul de cheltuieli și datoriile și ajustabilitatea lichidității).

Braşovul are venituri stabile
Veniturile din impozite și taxe au reprezentat mai mult de 85% din veniturile operaționale ale Brașovului (în 2019) determinate de activități economice moderat ciclice. Impozitul pe venit reprezintă o pondere ridicată, aproximativ 48% din veniturile din exploatare iar 36% reprezintă ponderea impozitelor și taxelor locale, care sunt de natură mai volatilă. Cu toate acestea, în urma îmbunătățirii evaluării proprietăților și a ratei de colectare, veniturile din impozitul pe proprietate au crescut constant în ultimii ani.
„Până în 2017, transferurile curente reprezentau aproape 30% din venituri, provenind în mare parte din TVA redistribuită de la administrația centrală. Din 2018, această cotă a scăzut sub 7%, întrucât autorităţile locale și regionale din România nu mai sunt responsabile pentru salariile profesorilor. Considerăm acest lucru neutru, deoarece scăderea veniturilor corespunde unei scăderi similare a cheltuielilor. Transferurile de TVA sunt supuse evaluării anuale de către administrația centrală, dar au reprezentat o sursă de venit stabilă pentru autorităţile locale, care ne așteptăm să rămână. Baza de impozitare a Brașovului este diversificată fără riscuri de concentrare”, este de părere agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.

Veniturile fiscale mai mari au rezultat din creşterea valorii proprietăţilor
„Nivelul impozitului pe venit este stabilit de guvern, la fel ca majoritatea transferurilor curente. Brașovul are o anumită flexibilitate în ceea ce privește impozitele, taxele și taxele locale, care reprezintă împreună 36% din veniturile operaționale. Presupunem că aceast lucru ar acoperi mai puțin de 50% din ceea ce ne-am aștepta să fie o scădere rezonabilă a veniturilor într-o criză economică. Orașul are capacitatea de a-și ajusta nivelul de impozitare pe proprietăți și flexbilitate în taxe și taxe colectate, care au crescut în ultimii ani. În opinia noastră, orașul are o plajă limitată în privința impozitării suplimentare. Acest lucru se datorează și faptului că nu a fost necesară o creștere a impozitelor, iar veniturile fiscale mai mari din ultimii opt ani au fost rezultatul creșterii valorii proprietăților și o îmbunătațire a ratei de colectare”, sunt de părere specialiştii Fitch Ratings.

Cheltuielile de exploatare au crescut în concordanţă cu creşterea veniturilor operaţionale
Raportul Fitch Ratings susţine, de asemenea, că principalele responsabilități ale orașului sunt non-ciclice. Acestea includ asistență socială, servicii publice, sport, cultură, instituții publice și servicii municipale. Brașovul înregistrează un control moderat al creșterii cheltuielilor operaționale. Acesteau au crescut în concordanță cu creșterea veniturilor, ceea ce a dus la un sold operațional solid, deși volatil, reprezentând în medie peste 19% din venituri în perioada 2014-2019. Cu toate acestea, din cauza lichidității ridicate, orașul s-a abținut să reducă cheltuielile și subvențiile pentru transportul public și serviciile de încălzire.

Situația financiară la sfârșit de 2019
Guvernul impune o serie de măsuri restrictive când vine vorba de creditare, serviciul datoriei anuale al orașului nu are voie să treacă de 30% din media veniturilor pe ultimii 3 ani. Acest lucru oferă o anumită flexibilitate orașului, acesta având o datorie de doar 51 milioane RON la sfârșitul lui 2019. Lichiditățile primăriei se situau la 249 milioane RON la sfarșitul aceluiași an, ceea ce acoperă de circa 25 ori datoriile scadente în 2020. Cu toate acestea, din estimările Fitch, datoria Brașovului v-a crește la 200 milioane RON în următorii 4 ani.

În concluzie, Fitch este de părere că situația financiară a orașului este comparabilă cu a celorlalte orașe din aceeași categorie de rating dar perspectivele nu sunt optimiste, mai mult, aceștia sunt de părere că scăderea PIB-ului va avea efecte negative asupra economiei locale, iar asta ridică semnificativ gradul de risc pentru investiții.