Connect with us
Publicitate

Economic

Cresc facturile la curent pentru toți românii

Redactia

Publicat

pe

Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de creştere a taxei de cogenerare, taxă plătită de toţi consumatorii casnici sau industriali, a intrat în vigoare de duminică, 1 noiembrie.

Publicitate

Astfel, taxa de cogenerare creşte de la aproximativ 3,5 euro/MWh la circa 5 euro/MWh, o creştere de peste 40%, scrie Mediafax, citând ZF.

La nivelul întregii ţări, taxa pe cogenerare va fi în valoare de peste 350 mil. de euro pe an, faţă de aproximativ 245 mil. de euro, când taxa de cogenerare era de 3,5 euro/MWh. Calculul este realizat la un consum mediu naţional de aproximativ 8.000 de MWh, care include atât consumul casnic, cât şi cel industrial.

Publicitate

Taxa de cogenerare este plătită de toţi consumatorii, casnici sau industriali. Ea este destinată ajutorului de stat acordat producătorilor de energie în cogenerare, cei mai mari beneficiari fiind CET-urile (centralele electrice de termoficare) care produc şi agent termic pentru populaţie.

Taxa a fost, începând cu iulie 2020, circa 3,5 euro/MWh. Începând cu 1 noiembrie 2020, taxa de cogenerare este de aproximativ 5 euro/MWh.

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Publicitate

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Publicitate

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Publicitate
Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

Publicitate

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Publicitate

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

ProdLacta Braşov estimează în acest an venituri totale mai mari cu 34% şi un profit în creştere cu 74%

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Fabrica de lactate ProdLacta din Braşov estimează venituri totale de 132,59 milioane lei în acest an şi un profit de 2,79 milioane lei, arată indicatorii aprobaţi săptămâna trecută de acţionari.

În anul 2020, ProdLacta a înregistrat un profit de 1,6 milioane lei şi venituri totale de 99,12 milioane lei. Exportul a avut o valoare de 24,84 milioane lei.

Publicitate

În anul 2020, compania a pus în funcţiune investiţii de 3,8 milioane lei. La 31 decembrie 2020 au rămas investiţii în curs în valoare de 8,59 milioane lei. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare stabilite pentru acest an se ridică la 5.000 lei.

Principalele pieţe de desfacere sunt: judeţul Braşov, Bucureşti şi judeţele Prahova, Harghita, Argeş, Buzău, Iaşi, Bacău, Suceava.

Publicitate

Compania are circa 340 de angajaţi şi o capitalizare de 41,06 milioane lei.

Prodlacta s-a înfiinţat în 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea şi Industrializarea Laptelui, scrie news.ro.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>