Consiliul Judeţean Braşov se războieşte în instanţă pentru inscripţionările în limba maghiară de la graniţa cu judeţul Covasna

Publicitate

Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de Dan Tanasă, a demarat în anul 2018 o acţiune în instanţă împotriva Consiliului Judeţean Braşov prin care solicita îndepărtarea a două inscripţii în limba maghiară amplasate la ieşirea din judeţul Braşov spre judeţul Covasna.

Publicitate

Cele două inscripţii – „Brasso Megye” şi „Brasso Megye Tanacsa Jo Utat Kivan” – au fost montate în anul 2013 pe când la conducerea Consiliului Judeţean Braşov se afla Aristotel Căncescu. Asociaţia condusă de Dan Tanasă spune că „au fost montate fără o bază legală cu încălcarea legilației în vigoare în privința inscripționării denumirii localităților în limba minorității și cu încălcarea caracterului de limbă oficială de stat al limbii române, inscripțiile în limba maghiară fiind amplasate pe același nivel cu limba oficială de stat în România, limba română (am câștigat deja foarte multe dosare în care am apărat limba oficială de stat, exact ca în acest dosar)”.

În acest sens, Tribunalul București a admis în data de 21 martie 2019 acțiunea Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC) și l-a obligat pe președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, să îndepărteze cele două inscripții în limba maghiară amplasate la ieșirea din județul Brașov către județul Covasna. În luna mai 2019 preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, a atacat cu recurs decizia Tribunalului Bucureşti, cererea de recurs fiind semnată în dreptul numelui preşedintelui CJ de Toaso Imelda, vicepreşedinte al forului judeţean braşovean.

Faptul că Adrian Veştea şi CJ Braşov a făcut recurs la această decizie a Tribunalului Bucureşti a  stârnit nemulţumirea ADEC şi a lui Dan Tanasă, acesta acuzându-l pe preşedintele forului de la poalele Tâmpei că a „angajat avocat ca să apere o inscripţie în limba maghiară care încalcă limba oficială de stat”.

CJ spune că nu a încălcat legea şi respectă minorităţile naţionale care au contribuit la dezvoltarea judeţului Braşov

Consiliului Judeţean Braşov a reacţionat şi afirmă că „în privinţa existenţei inscripţiei în limba maghiară, alături de cea în limba română, pe marcajul amplasat pe Drumul Naţional 11, la delimitarea graniţei administrative a judeţelor Braşov şi Covasna, aceasta face obiectul unui litigiu aflat în derulare, asupra căruia instanţa de judecată nu s-a pronunţat deocamdată printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

În opinia noastră, această inscripţie, plasată la limita cu un judeţ care are o populaţie preponderent maghiară, nu încalcă legislaţia în vigoare şi reprezintă un semn de recunoaştere a relaţiei de bună vecinătate între judeţele Braşov şi Covasna, precum şi a bunei convieţuiri multietnice care caracterizează judeţul Braşov”.

Totodată, oficialităţile judeţene susţin că „în semn de apreciere a moştenirii culturale seculare şi a contribuţiei pe care minorităţile naţionale au adus-o la dezvoltarea comunităţilor judeţului Braşov, în unele localităţi braşovene (spre exemplu Ghimbav) este afişată denumirea acestora în română şi germană, în română şi maghiară sau chiar trilingv (în română, maghiară, germană), deşi nu în toate cazurile minorităţile maghiară şi/sau germană din respectivele unităţi administrativ-teritoriale au o pondere de peste 20% din totalul populaţiei.

Formularea căilor de atac în litigiile în care Consiliul Județean Brașov este implicat reprezintă o procedură perfect legală, care a fost exercitată și în cauza la care se face referire în postarea domnului Dan Tănasă, iar faptul că documentele au fost semnate de către o altă persoană decât președintele Consiliului Județean Brașov nu contravine niciunei dispoziții legale.

De asemenea, nu este interzisă reprezentarea instituțiilor publice prin avocat, în litigiul cu Asociația Civică pentru Demnitate în Europa, al cărei președinte este domnul Dan Tănasă, Consiliul Județean Brașov fiind reprezentat prin avocat. Consiliul Județean Brașov a respectat și va respecta întotdeauna dispozițiile legale, astfel că dacă sentința Tribunalului București va rămâne definitivă, aceasta va fi pusă de îndată în executare”.