Congresul Extraordinar al PNL, contestat în instanță. Ce decizii ar putea fi anulate

Publicitate

Cinci lideri ai Partidului Național Liberal – Alina Gorghiu, Hubert Thuma, Lucian Bode, Adrian Veștea și Rareș Bogdan – au deschis noi acțiuni în instanță împotriva conducerii partidului, contestând hotărârile adoptate în cadrul Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026.

Publicitate

Dosarele au fost înregistrate la Tribunalul București și cuprind atât acțiuni pe fond, cât și cereri de ordonanță președințială. Reclamanții susțin că hotărârile adoptate în cadrul Congresului și al Consiliului Național Extraordinar au fost luate cu încălcarea legislației și a prevederilor statutare.

Ce solicită instanței

Prin cererile depuse, cei cinci membri PNL solicită:

• anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, prin care a fost introdusă excluderea de drept a membrilor care votează, susțin sau participă la formarea unui guvern împreună cu PSD, în afara liniei politice stabilite de partid;
• anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 02/2026 din 21 iunie 2026, prin care s-a cerut demisia mai multor membri și s-a aprobat declanșarea procedurilor de excludere a acestora;
• anularea actului prin care a fost aleasă noua conducere a PNL, respectiv președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și cei opt vicepreședinți, în urma votului asupra moțiunii „Modernizare cu rădăcini”;
• anularea actului de ratificare a modificărilor aduse Statutului Partidului Național Liberal;
• constatarea lipsei de efecte juridice pentru toate actele adoptate ulterior în baza acestor hotărâri.

Motivele invocate de reclamanți

În documentele depuse la Tribunalul București, reclamanții susțin că hotărârile contestate sunt afectate de mai multe motive de nelegalitate.

Primul argument vizează aplicarea unui proiect de Statut care, potrivit acestora, nu intrase încă în vigoare. Ei susțin că modificările statutare nu fuseseră aprobate de Tribunalul București și nici publicate în Monitorul Oficial, astfel că la data Congresului singurul statut cu efecte juridice era cel adoptat în anul 2025.

Un alt motiv invocat este legat de convocarea și organizarea Congresului Extraordinar. Potrivit reclamanților, acesta s-a bazat pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026, pe care le consideră lipsite de temei statutar. În opinia lor, nu exista o situație excepțională și nici o urgență reală care să justifice organizarea Congresului în regim extraordinar.

Contestatarii susțin, de asemenea, că introducerea excluderii de drept a membrilor încalcă procedurile disciplinare prevăzute în Statutul PNL, dreptul la apărare și o hotărâre judecătorească executorie. În acest sens, aceștia invocă Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, prin care Tribunalul Ilfov dispusese suspendarea provizorie a executării unor măsuri similare.

Totodată, în acțiune sunt reclamate și presupuse nereguli privind desfășurarea Congresului Extraordinar. Printre acestea se numără nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale privind constituirea ședinței și numărarea voturilor, prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului și utilizarea unui buletin de vot care nu ar fi permis exprimarea opțiunilor de respingere sau abținere.

Sursă informații: Gandul