Connect with us
Publicitate

Economic

Complexul hotelier Perla Ciucaşului din Tărlungeni scoate din circuitul turistic o parte din vile și le transformă în blocuri de apartamente

Redactia

Publicat

pe

Complexul hotelier Perla Ciucaşului, deschis în decembrie 2008, situat în comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, are în componenţa sa un hotel cu o capacitate de 50 de camere şi patru vile, dintre care două au fost scoase din circuitul turistic, scrie Business Magazin.

Publicitate

Şerban Costică, proprietarul comple­xu­lui hotelier Perla Ciucaşului, situat în comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, spune că a luat de­cizia de a închide două dintre vilele aflate în com­plex din cauza costurilor mari de între­ţi­nere pe tim­pul iernii, totuşi pan­demia a avut o con­tribuţie semni­ficativă în luarea acestei decizii.

„Am scos din circuitul turistic momentan două vile pe care le-am com­par­ti­mentat în apartamente în ve­derea vânzării. Pande­mia a fost un factor im­portant în luarea acestei deci­zii, în perioada de iarnă întreţinerea com­plexului este destul de mare şi nu se prevede prea curând o redresare în domeniul HoReCa. Până în prezent am rezistat din surse proprii, sperând că activitatea va fi reluată“, spune Şerban Costică, pro­prietarul comple­xului turistic Perla Ciucaşului.

Publicitate

Începând cu luna martie activitatea hote­lului a fost aproape de zero din cauza restricţiilor impuse de autorităţi. După relua­rea parţială a activi­tăţii sec­torului HoReCa, com­ple­xul turis­tic avea un contract semnat în vederea or­ga­nizării unor tabere pen­tru copii, dar care anul acesta nu au mai putut fi organizate.

Comparativ cu anul trecut, 2020 a fost un an plin de incertitudini pentru complexul tu­ris­tic în con­textul în care toate evenimentele pro­gra­ma­te pentru anul acesta au fost anulate. Totodată, în 2019 au existat circa 10 serii de ta­bere orga­ni­zate la Perla Ciucaşului, care cu­prin­deau circa 150 de persoane, dar anul acesta ta­berele pentru copii nu au mai fost organizate.

Publicitate

„Nunţile, bo­te­zu­rile, majoratele, team­buildingurile, excursiile ele­vilor din săptămâna altfel şi la final de an, ban­chetele, toate au fost anulate“, spune proprietarul complexului.

În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, pro­prietarii complexului turistic aveau în cons­truc­ţie un spaţiu pentru organizarea unor eve­ni­men­te mari de tip nunţi la debutul crizei pandemice.

„Avem în construcţie un hambar pentru nunţi care este gata în proporţie de 95%, este un cort pentru evenimente şi un alt hotel de capacitate mai mică, investiţie care a fost blocată odată cu începerea pandemie“, spune Şerban Costică.

Publicitate

Complexul turistic Perla Ciucaşului, înfiinţat în anul 2008, situat în comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, are în componenţa sa un hotel cu o capacitate de 50 de camere şi patru vile, dintre care două au fost scoase din circuitul turistic. În cadrul complexului, există şi două restaurante, două săli conferinţe, cât şi o fermă proprie, astfel că toate produsele comercializate sunt produse la fermă.

„Intenţionăm să închidem complexul pentru o perioadă mai lungă de timp. Ne rentează să păstrăm angajaţii, să încălzim hotelul pentru 1-2 camere. Sprijinul promis de stat este deja oferit foarte târziu, incert şi insuficient. Dacă păstrăm şase luni angajaţii, banii promişi sunt doar pentru aceştia, fără a ajunge pentru minimul necesar în vederea întreţinerii complexului“, explică Şerban Costică.

Pandemia a afectat considerabil sectorul turistic din România, HoReCa fiind cea mai impactată industrie de actuala criză. Conform datelor Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, anul acesta au depus cereri de radiere a unităţilor cazare circa 144 de operatori economici până la data de 20 noiembrie, ultimele date disponibile.

În 2019 au existat circa 10 serii de tabere organizate la Perla Ciucaşului, care cuprindeau circa 150 de persoane, dar anul acesta taberele pentru copii nu au mai fost organizate.

Sursa: Business Magazin

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Publicitate
Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

Publicitate

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Publicitate

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

ProdLacta Braşov estimează în acest an venituri totale mai mari cu 34% şi un profit în creştere cu 74%

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Fabrica de lactate ProdLacta din Braşov estimează venituri totale de 132,59 milioane lei în acest an şi un profit de 2,79 milioane lei, arată indicatorii aprobaţi săptămâna trecută de acţionari.

În anul 2020, ProdLacta a înregistrat un profit de 1,6 milioane lei şi venituri totale de 99,12 milioane lei. Exportul a avut o valoare de 24,84 milioane lei.

Publicitate

În anul 2020, compania a pus în funcţiune investiţii de 3,8 milioane lei. La 31 decembrie 2020 au rămas investiţii în curs în valoare de 8,59 milioane lei. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare stabilite pentru acest an se ridică la 5.000 lei.

Principalele pieţe de desfacere sunt: judeţul Braşov, Bucureşti şi judeţele Prahova, Harghita, Argeş, Buzău, Iaşi, Bacău, Suceava.

Publicitate

Compania are circa 340 de angajaţi şi o capitalizare de 41,06 milioane lei.

Prodlacta s-a înfiinţat în 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea şi Industrializarea Laptelui, scrie news.ro.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Fabrica de hârtie DS Smith, din Zărneşti, investeşte 11 milioane de euro în dezvoltare durabilă

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

DS Smith a anunţat planul de investiţii pe termen scurt şi mediu ce urmează a fi implementat la nivelul fabricii din Zărneşti.

Prin acest demers, compania urmăreşte dezvoltarea operaţiunilor de fabricare a hârtiei, cu un impact pozitiv asupra economiei locale şi a mediului înconjurător, dar şi atingerea obiectivelor cheie definite de către Grup, în materie de sustenabilitate.

Publicitate

Astfel, în perioada 2021 – 2023, DS Smith Zărneşti va investi 11 milioane de Euro pentru înlocuirea sistemului de canalizare, achiziţia şi punerea în funcţiune a unei noi staţii de epurare a apelor tehnologice, dar şi a unui incinerator, acesta din urmă permiţând scăderea consumului de gaz la nivelul fabricii şi a amprentei de dioxid de carbon cu până la 20% pe an. În acelaşi timp, noile echipamente vor contribui la reducerea consumului de apă proaspătă cu până la 20%, respectiv reducerea cu 60% a cantităţii de deşeuri tehnologice, printr-o mai bună valorificare internă a acestora. Calendarul final al implementării va putea fi stabilit în funcţie de perioada necesară eliberării avizelor de către autorităţile de resort.

Obiectivul planului nostru de investiţii este acela de a creşte eficienţa activităţii de producţie a hârtiei, şi, totodată, de a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, printr-o mai bună gestionare a resurselor şi un nivel mai redus de emisii de dioxid de carbon. Vrem să aducem în fabrică tehnologie de ultimă generaţie, pentru a continua să ne desfăşurăm activitatea la un nivel de performanţă ridicat. DS Smith şi-a asumat un angajament pe termen lung faţă de bunăstarea comunităţii locale din Zărneşti – fie că vorbim despre oameni sau despre ecosistem – aşa că toate demersurile noastre se îndreaptă în această direcţie şi ne bucurăm să creăm perspective pentru dezvoltări ulterioare.”, spune Marius Juncanariu, Director, DS Smith Zărneşti.

Publicitate

Pe lângă locurile de muncă asigurate şi susţinerea economiei locale, fabrica de hârtie DS Smith Zărneşti dezvoltă şi o serie de iniţiative menite să susţină educaţia şi biodiversitatea, noi proiecte urmând să fie lansate pe parcursul anului 2021. Anul trecut, compania a încheiat un parteneriat cu şcolile gimnaziale din Zărneşti, prin intermediul căruia peste 300 de elevi au participat la sesiuni interactive pe teme precum protecţia mediului, colectarea selectivă a deşeurilor şi economia circulară.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>