Connect with us
Publicitate

Economic

Ceetrus va mai investi peste 120 de milioane de euro în dezvoltarea cartierului Coresi din Braşov în următorii 5-7 ani

Avatar

Publicat

pe

♦ Dezvoltatorul proiectului de regenerare urbană a explicat că mai are încă 30 de hectare pe care vrea să construiască

Publicitate

♦ Cartierul Coresi înseamnă astăzi peste 2.200 de locuinţe, 60.000 mp de spaţii comerciale şi 60.000 de spaţii de birouri.

Dezvoltatorul Ceetrus Ro­mâ­nia va continua proiectul de rege­nerare urbană din Braşov, cunoscut drept cartierul Coresi, întrucât vrea să acopere încă de 30 de hectare de teren în următorii 5-7 ani, prin investiţii de 120-130 de milioane de euro, a explicat Tatian Diaconu, CEO al Nhood şi al Ceetrus România, în cadrul unei emisiuni realizate de ZF.ro.

Publicitate

„Mai avem de dezvoltat 30 de hectare, sunt într-un proces de obţinere a PUZ-ului şi al estima că cele 30 de hectare ne vor mai ocupa mintea şi timpul probabil încă 5-7 ani. Rămânem la ideea că în acest cartier frumos al Braşovului oamenii trebuie să regăsească mare parte din ele­mentele de strictă necesitate şi servicii sociale de care au nevoie la 15 minute distanţă în jurul domicilului“.

Dezvoltatorul controlat de familia franceză Muliez, proprietarul Auchan şi Decathlon, a început proiectul Coresi în 2012. Acesta s-a concretizat în ultimii 9 ani drept unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare ur­ba­nă din România şi chiar din regiune – rein­ventând zona în care se afla plat­forma industrială Tractorul. Pro­iectul este astăzi finalizat în proporţie de 70%.

Publicitate

„Am cumpărat acest teren şi m-am trezit în mijlocul unei mari grămezi de moloz. La momentul 2012 ne-am imaginat uşor optimist că într-un orizont de timp de 12-15 ani vom reda Braşovului o bucată pierdută a oraşului pentru că acestă platformă era una demolată, era o zonă gri pe harta oraşului“.

După investiţii de circa 250 de milioane de euro cartierul Coresi cuprinde astăzi peste 2.220 de locuinţe, 60.000 mp de spaţii comerciale şi 60.000 mp de spaţii de birouri. Pentru a construi un cartier integrat, Ceetrus a agregat parteneri specializaţi pentru diferite verticale ale proiectului. Astfel, dezvoltarea rezidenţială a fost realizată alături de Casper Development, iar zona de birouri alături de Ascenta Management.

„Când dezvolţi un cartier este foarte puţin probabil să te pricepi la toate. (…) Operăm o grădiniţă privată cu un operator care ştie să facă acest lucru, avem o zonă de fitness cu un operator care ştie să opereze fitness“.

Publicitate

Ultimele 30 de hectare din proiect sunt gândite prin prisma conceptului de cartier integrat care aduce toate infrastructurile necesare pentru locui­torii săi, şi vor fi dezvoltate în con­tinuare prin prisma parteneriatelor cu companii specializate.

„Vrem să continuăm cu dezvoltarea rezidenţială, întrucât 30 de hectare mai pot primi încă mulţi vecini şi continuăm să vedem cum putem face acest acord fin pe elementele care nu există astăzi în cartierul nostru. Vorbim de facilităţi în zona sportivă, unde ne-am propus să reabilităm o hală industrială de mari dimensiuni, vorbim de 20.000 de mp, într-o arenă de sport pentru multiple activităţi sportive“.

Un element cu scop turistic ar putea fi dezvoltat prin reabilitarea unui fost hangar de aviaţie. Totodată, dezvol­tatorul vrea să aloce circa 8.000 mp primăriei pentru a construi o şcoală.

Publicitate

„Noi ca şi companie privată probabil că nu avem vocaţia să facem educaţie publică, în mod sigur primăria are această vocaţie pentru că cel mai bun serviciu public pleacă de la aceste instituţii. Am prins în master­plan această posibilitate, terenul este alocat şi în următorii 3-5 ani ar fi mai mult decât binevenit ca o şcoală nouă să fie construită pe acest ampla­sament“.

Tatian Diaconu a fost prezent în emisiunea ZF alături de Allen Coliban, noul primar al Braşovului, care a subliniat că proiectul de regenerare urbană al celor de la Ceetrus este unul de succes.

Cu toate acestea, el a atras atenţia asupra faptului că este greu să implementezi un astfel de concept de foarte multe ori în România, întrucât te confrunţi cu mai mulţi proprietari simultan – în cazul cartierului dezvoltat de Ceetrus, aceştia au negociat direct cu administraţia locală.

Publicitate

„Lucrurile acestea sunt foarte greu de implementat dacă ne raportăm la o suprafaţă cu 100-200 sau 2000 de pro­prietari, pentru că acolo apar interese care nu converg şi pe care ar trebui să le aducem la aceeaşi masă şi să definim acel cadru în care toţii câştigăm.“

„Este cu atât mai greu cu cât numărul de proprietari prezenţi la masă este mai mare, iar avantajul Ceetrus este că au avut atitudinea corectă şi au avut un dialog direct cu administraţia locală în acest sens“.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

ProdLacta Braşov estimează în acest an venituri totale mai mari cu 34% şi un profit în creştere cu 74%

Redactia Brasov

Publicat

pe

Fabrica de lactate ProdLacta din Braşov estimează venituri totale de 132,59 milioane lei în acest an şi un profit de 2,79 milioane lei, arată indicatorii aprobaţi săptămâna trecută de acţionari.

Publicitate

În anul 2020, ProdLacta a înregistrat un profit de 1,6 milioane lei şi venituri totale de 99,12 milioane lei. Exportul a avut o valoare de 24,84 milioane lei.

În anul 2020, compania a pus în funcţiune investiţii de 3,8 milioane lei. La 31 decembrie 2020 au rămas investiţii în curs în valoare de 8,59 milioane lei. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare stabilite pentru acest an se ridică la 5.000 lei.

Publicitate

Principalele pieţe de desfacere sunt: judeţul Braşov, Bucureşti şi judeţele Prahova, Harghita, Argeş, Buzău, Iaşi, Bacău, Suceava.

Compania are circa 340 de angajaţi şi o capitalizare de 41,06 milioane lei.

Publicitate

Prodlacta s-a înfiinţat în 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea şi Industrializarea Laptelui, scrie news.ro.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Fabrica de hârtie DS Smith, din Zărneşti, investeşte 11 milioane de euro în dezvoltare durabilă

Redactia Brasov

Publicat

pe

DS Smith a anunţat planul de investiţii pe termen scurt şi mediu ce urmează a fi implementat la nivelul fabricii din Zărneşti.

Publicitate

Prin acest demers, compania urmăreşte dezvoltarea operaţiunilor de fabricare a hârtiei, cu un impact pozitiv asupra economiei locale şi a mediului înconjurător, dar şi atingerea obiectivelor cheie definite de către Grup, în materie de sustenabilitate.

Astfel, în perioada 2021 – 2023, DS Smith Zărneşti va investi 11 milioane de Euro pentru înlocuirea sistemului de canalizare, achiziţia şi punerea în funcţiune a unei noi staţii de epurare a apelor tehnologice, dar şi a unui incinerator, acesta din urmă permiţând scăderea consumului de gaz la nivelul fabricii şi a amprentei de dioxid de carbon cu până la 20% pe an. În acelaşi timp, noile echipamente vor contribui la reducerea consumului de apă proaspătă cu până la 20%, respectiv reducerea cu 60% a cantităţii de deşeuri tehnologice, printr-o mai bună valorificare internă a acestora. Calendarul final al implementării va putea fi stabilit în funcţie de perioada necesară eliberării avizelor de către autorităţile de resort.

Publicitate

Obiectivul planului nostru de investiţii este acela de a creşte eficienţa activităţii de producţie a hârtiei, şi, totodată, de a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, printr-o mai bună gestionare a resurselor şi un nivel mai redus de emisii de dioxid de carbon. Vrem să aducem în fabrică tehnologie de ultimă generaţie, pentru a continua să ne desfăşurăm activitatea la un nivel de performanţă ridicat. DS Smith şi-a asumat un angajament pe termen lung faţă de bunăstarea comunităţii locale din Zărneşti – fie că vorbim despre oameni sau despre ecosistem – aşa că toate demersurile noastre se îndreaptă în această direcţie şi ne bucurăm să creăm perspective pentru dezvoltări ulterioare.”, spune Marius Juncanariu, Director, DS Smith Zărneşti.

Pe lângă locurile de muncă asigurate şi susţinerea economiei locale, fabrica de hârtie DS Smith Zărneşti dezvoltă şi o serie de iniţiative menite să susţină educaţia şi biodiversitatea, noi proiecte urmând să fie lansate pe parcursul anului 2021. Anul trecut, compania a încheiat un parteneriat cu şcolile gimnaziale din Zărneşti, prin intermediul căruia peste 300 de elevi au participat la sesiuni interactive pe teme precum protecţia mediului, colectarea selectivă a deşeurilor şi economia circulară.

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>