Connect with us

Administrație

Cea mai mare amendă pentru „Cartelul Austriac” al lemnului. Brașovenii de la Kronospan, printre companiile sancționate

Redactia

Publicat

pe

firewood on river

Companiile austriece HS Timber Production (fosta Holzindustrie Schweighofer), Kronospan Trading și Egger, toate cu activități pe piața lemnului din România, au fost amendate, alături de alte societăți, pentru constituirea unui cartel. Pentru HS Timber, este cea mai mare amendă din istoria românească a companiei austriece. Practicile ilegale sancționate confirmă astfel mai multe investigații RISE Project. Suma totală a sancțiunilor se ridică la 129.684.823 lei, fiind a șasea amendă ca dimensiune dată vreodată de autoritatea pentru concurență.  Conform Rise Project, fosta Holzindustrie Schweighofer a fost amendată cu 51.788.472 LEI, Kronospan Trading, cu 43.148.358 lei, Egger România, cu 22.657.254 lei. Au mai încasat amenzi companiile Frasinul, 3 milioane de lei, Kronospan România, 1,9 milioane de lei, Forestar, 1,7 milioane de lei, Kronospan Sebeș, 1,3 milioane de lei. Lista celor sancționați mai cuprinde alte 24 de companii, care au fiecare sume sub 1 milion de lei. Rise Project susține că aceste societăți ar fi cartelizat licitații și ar fi împărțit sferele de influență, loturile de masă lemnoasă sau sursele de aprovizionare; ar fi traficat informații sensibile comercial privind necesarele de materie primă, achizițiile de masă lemnoasă, organigrame instituționale; ar fi neutralizat compețiția locală cu o putere de piață redusă. “Prin împărțirea loturilor licitate și a surselor de masă lemnoasă, în funcţie de interes, înţelegerile concertate au restricţionat grav concurenţa, din perspectiva cererii manifestate pe piața analizată, alterând procesul competitiv în cadrul licitațiilor”, se arată într-un document al Consiliului Concurenței, obținut de RISE și citat de cei de la Money.ro. Iar eliminarea competițíei a vizat “adjudecarea masei lemnoase, la cel mai mic preţ posibil”, spun inspectorii, citați de publicația amintită.

Publicitate

Sancționarea cartelului lemnului a fost confirmată pentru Money.ro de către oficialii Consiliului. 13 dintre companiile anchetate și-au recunoscut faptele, în frunte cu fosta Holzindustrie Schweighofer. Conform Rise Project, oficialii săi au recunoscut implicarea în schemele ilegale. La fel au făcut și furnizorii importanți ai corporației (firmele Alredia, Explosiv Group, Silva Logistics, Silvania International, Forest Land).

Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită HS Timber Production SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piață. Performanța ei economică spune, poate cel mai bine, povestea exploatării pădurilor României. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în București, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) și un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro). ,,Austriecii au înregistrat în 2018 un profit redus în comparație cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare și puternic jucător din piață’’, afirmă analiștii. Compania austriacă angaja, în 2018, 1.779 de persoane, nivel dublu față de anul 2008.

Publicitate

Această companie, cu origini în Austria, are ca obiect principal de activitate prelucrarea materialelor lemnoase, fiind de asemenea prezentă în silvicultură, bioenergie și afaceri imobiliare. Este activă în țara noastră din 2002, cu o primă fabrică deschisă în 2003. În prezent compania este lider în afacerile europene de prelucrare a lemnului, având peste 3.100 de angajați în cele cinci unități de producție din România și este de asemenea activă în Austria, Germania, Cehia, Bulgaria și Ucraina. Deține patru fabrici de cherestea în România, la Reci, Rădăuți, Sebeș și Comănești și o fabrică de panouri din lemn masiv la Siret. În anul 2015, în contextul modificării Codului Silvic, compania a amenințat că ar putea închide fabricile din țară și concedia personalul aferent. Concomitent s-a iscat un scandal public, când un angajat cu poziție înaltă în companie s-a arătat dispus în fața unui activist sub acoperire să accepte lemn tăiat în mod ilegal, dezvăluindu-se practica companiei de a acorda bonificații pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile României. Ulterior, compania a anunțat implementarea unui plan de măsuri pentru o industrie sustenabilă a lemnului.

Kronospan, companie tot cu capital austriac, a intrat pe piața din România în anul 1999 când a deschis o firmă de import. În 2004 a achiziționat de la Gruppo Frati fabrica de la Sebeș care produce PAL (plăci aglomerate din lemn) și MDF (medium-density fibreboard) pentru industria mobilei, într-o tranzacție de 250 milioane euro. Capacitatea de producție anuală este de 840.000 de metri cubi de PAL și de 384.000 de metri cubi de MDF. În decembrie 2009 a inaugurat la Brașov o fabrică de plăci din lemn OSB (plăci din fibre orientate) pentru industria construcțiilor în care a investit 200 milioane euro. Capacitatea de producție de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi.

Publicitate

Egger este prezentă și în România, unde deține fabrica din Rădăuți, care este una dintre cele mai mari investiții green field în România, cu 210 miliarde de euro investițe până în 2009 în primul stagiu de construcție. În toamna anului 2008, a început producția plăcilor de material lemnos la fabrica din Rădăuți, producția fiind destinată atât pieței din România, cât și exportului. Tehnologia constă în cele mai noi utilaje existente, astfel încât fabrica Egger este una din cele mai moderne fabrici de prelucrare a lemnului din lume. Capacitatea de producție a PAL-ului brut este de 600.000 metri cubi / an. Egger este o afacere de familie care a fost fondată în Austria în anul 1961 și este unul dintre primii trei mari producători de semifabricate din lemn din Europa, având o cotă de piață de circa 11% pe sectorul plăcilor aglomerate din așchii de lemn și de produse înnobilate din lemn.

În 2019, Consiliul Concurenței a extins investigaţia pe piaţa masei lemnoase din România asupra altor 35 de companii care activează pe această piaţă, ajungându-se la un număr total de 94 de societăți investigate. Ancheta începută în 2016 a avut în vedere posibile înţelegeri în vederea împărţirii pieţei/surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Romsilva prin Direcţiile silvice. „Pe parcursul investigaţiei am obţinut noi indicii care sugerează implicarea mai multor companii din domeniu în posibile înţelegeri anticoncurenţiale, ceea ce arată că ne uităm cu mare atenţie la licitaţiile publice din acest sector”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

La sfârşitul anului 2018, Consiliul Concurenței sancționat Forestar SA, Nico Paul SRL și Saniral SRL cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aprox. 497.866 euro) pentru trucarea unei licitații derulate de Romsilva prin Direcția Silvică Neamț pentru valorificarea lemnului fasonat.

Publicitate

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă a finalizat, în 2017, o anchetă sectorială pe piaţa primară a lemnului și a elaborat o serie de propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea concurenţei în acest sector, care au fost preluate în reglementările din domeniu. Astfel, Autoritatea de Concurenţă a recomandat Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activităţi, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalaţiile proprii. Cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenţei recomandă că ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreţionar, în baza unei reglementări interne distincte.

Sursa: Money.ro / RiseProject

Publicitate
Spune-ți părerea

Administrație

Prim-ministrul României: Dorim să construim spitale noi prin PNRR, singura condiție este să fie finalizate până în 2026

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Premierul Florin Cîțu a declarat că actualul Guvern își propune să construiască spitale noi în România, prin Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. Singura condiție este aceea că aceste spitale să fie finalizate până în 2026.

„Am pornit cu aceeași reformă pe care o regăsim în buget, dar reforma aceasta trebuie să se vadă în investiții. Veți vedea că resursele alocate în PNRR se concentrează pe proiecte de investiții. România a rămas în urmă la investiții în infrastructură: transport feroviar, și sigur va rămâne emblema acestui Guvern, dorim să construim spitale noi. Nimeni nu a făcut acest lucru în 30 de ani și veți vedea că în acest PNRR sunt alocate sume pentru construcția de spitale noi”, a declarat Florin Cîțu, sâmbătă, la Focșani.

Publicitate

Premierul i-a rugat pe cei care au în plan construirea de spitale noi să aplice prin PNRR pentru atragerea de fonduri.

„Sunt în România spitale care pot fi finalizate până în 2026. Asta este singura condiție pe care trebuie să o îndeplinim, să poată fi finalizate până în 2026. De aceea îi rog pe toți care au proiecte de spitale noi, dacă pot să finalizeze până în 2026 să includem în acest Plan de Reconstrucție și Reziliență. Este foarte important pentru că e adevărat, s-au băgat bani în sănătate în ultimul an, dar vrem să băgăm bani să rămână. Spitalele noi trebuie să se construiască și începem cu acest program. Vreau să rămână după această guvernare o construcție de spitale noi”, a afirmat Cîțu.

Publicitate

Premierul Florin Cîțu participă, sâmbătă, la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor – Asociațiilor Municipiilor, Orașelor, Comunelor, Secretarilor de Primării din România – primari, conducerea Instituției Prefectului Vrancea, reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică, oameni de afaceri din Vrancea.

Printre temele abordare se numără bugetul pentru anul 2021, investiții și oportunități de finanțare, măsuri fiscale, Programul Național de Redresare și Reziliență.

Citește mai mult

Administrație

Ministrul Muncii: Orice angajat din România va putea lucra până la 70 de ani dacă doreşte

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Orice angajat din România va putea să lucreze, fie în sistemul privat fie în sistemul public, până la vârsta de 70 de ani dacă doreşte, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Botoşani, ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, vârsta de pensionare nu va fi modificată, însă, în baza unui proiect de act normativ, salariaţii vor avea oportunitatea de a continua să lucreze după împlinirea vârstei de pensionare, în baza unei cereri depuse la angajator.

Publicitate

Ministrul Muncii a făcut precizarea că persoanele care vor lucra în sistemul public nu vor putea cumula pensia cu salariul.

„Proiectul în sine de cumul pensie-salariu la stat are trei principii de bază. Cel mai important principiu este că un angajat în sistemul public sau un angajat în general va avea o oportunitate creată prin această lege de a opta, dacă vrea, să muncească până la 70 de ani. Vârsta de pensionare rămâne aceeaşi, însă creăm această oportunitate de a lucra, printr-o simplă hârtie înregistrată, ca o opţiune exprimată în scris, până la 70 de ani. De asemenea, tot ca o oportunitate, cei care sunt astăzi în pensie şi vor să se reangajeze după vârsta de pensionare să poată să o facă, fără nicio problemă sau, dacă optează să se reangajeze, dar peste un an constată că nu îi mai place, nu vrea, nu poate, să poată să se pensioneze din nou. În materie de relaţie pensionar – sistem de ocupare vrem să existe această flexibilitate şi deschidere, până la urmă. Dacă îţi place şi vrei să munceşti, să poţi să o faci, iar statul să nu intervină, să nu te blocheze. Al treilea principiu este cel al cumulului pensie cu salariul la stat prin care cei care optează să lucreze la stat să nu poată să aibă şi pensie de la stat, dar, atenţie, se referă doar la sistemul public” a afirmat Raluca Turcan.

Citește mai mult

Administrație

Efectele majorării de 5 ori a impozitului pe clădirile degradate: locuitorii din Făgăraş au început să îşi repare casele

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Locuitorii din Făgăraş plătesc impozit mărit de până la cinci ori dacă nu îşi întreţin cum se cuvine clădirile, dacă faţadele acestora sunt degradate sau construcţiile pun în pericol trecătorii. Măsura a făcut ca proprietarii de clădiri să treacă la repararea acestora.

Majorarea de trei, patru sau chiar cinci ori a impozitelor pe clădiri în cazul în care acestea nu sunt întreţinute şi îngrijite, dăunează aspectului zonei în care se află sau pun în pericol trecătorii îşi face efectul la Făgăraş, scrie Adevarul.ro.

Publicitate

În oraşul braşovean, patru proprietari au început să-şi renoveze casele degradate, după ce, anul trecut, au fost trecuţi de municipalitate pe lista neagră a celor care deţin clădiri aflate într-o asemenea stare.

În municipiul Făgăraş există destul de multe clădiri care au probleme în ce priveşte aspectul faţadei sau siguranţa celor care trec pe lângă ele, iar patru dintre proprietarii acestora au demarat sau finalizat lucrări de reabilitare, anul trecut, după ce au fost avertizaţi că urmează să fie supraimpozitaţi cu până la 500%.

Publicitate

Unul a achitat impozitul majorat, dar s-a apucat apoi de reabilitare, ceilalţi trei au trecut la treabă înainte să le vină sancţiunea. Alţi patru proprietari urmează să fie supraimpozitaţi: unul cu 300%, unul cu 400%, iar alţi doi chiar de cinci ori mai mult decât plătesc vecinii ale căror locuinţe corespund.

„Supraimpozitarea se aplică de la începutul anului 2020, după ce, în 2019, colegii mei au verificat 200 de clădiri şi au constatat că 70 dintre acestea se află în stare avansată de degradare, unlee ajungând, din păcate, ruine. Anul acesta, în funcţie de termenele puse în vedere prin somaţiile trimise, urmează să fie supraimpozitate cu până la 500% şi alte construcţii, dacă proprietarii nu vor începe lucrările de reabilitare”, a precizat consilierul primarului municipiului Făgăraş, Liviu Ardelean.

Din momentul primirii somaţiei, proprietarii au la dispoziţie 6 luni pentru demararea lucrărilor care se impun pentru readucerea clădirilor într-o situaţie în care nu se mai impune aplicarea unui impozit suplimentar.

Publicitate

Între proprietarii de clădiri aflate în stare de degradare se numără chiar şi Primăria Municipiului Făgăraş, unele cu Primăria ca unic proprietar, iar altele deţinute în coproprietate. Municipalitatea deţine nu mai puţin de patru asemenea clădiri, iar la două dintre acestea lucrările de reparaţii şi întreţinere necesare sunt în curs.

La fosta unitate militară din cartierul Tudor Vladimirescu sunt executate lucrări de modernizare în regim propriu, în timp ce clădirea de pe strada Republicii numărul 27 se află în reabilitare. Pentru Baia Comunală, Primăria Făgăraş aşteaptă aprobarea finanţării, iar, pe strada Nicolae Bălcescu numărul 53, lucrările vor începe după finalizarea proiectării noii creşe care va fi înfiinţată aici.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>