Ce spun localnicii din Viscri despre regele Charles al III-lea: „Un vecin amabil și implicat”

Pentru mulți locuitori din satul transilvănean Viscri, din județul Brașov, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost un vecin amabil și implicat. Aici, porțile din lemn ale casei, folosită ca centru de instruire și expoziție de către fundația regelui, au fost drapate cu panglici negre.

Regele Charles al III-mea este rudă îndepărtată cu fostul rege Mihai I al României, scrie Reuters. Monarhul a cumpărat și a restaurat o cabană săsească din secolul al XVIII-lea în satul Viscri și a făcut numeroase vizite în situl inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, cunoscut pentru biserica fortificată și arhitectura sa medievală, transmite Mediafax.

El a vizitat pentru prima dată Transilvania – unde își revendică strămoșii, inclusiv pe Vlad Țepeș, domnitorul din secolul al XV-lea care l-a inspirat pe contele Dracula din literatura lui Bram Stoker – în 1998, în calitate de Prinț de Wales, și a fost încântat de biodiversitatea și rezistența sa, în ciuda sărăciei care încă afectează unele părți ale României rurale.

De atunci, el a renovat proprietăți care pot fi închiriate, iar veniturile obținute sprijină fundația sa locală de caritate. Acest lucru a contribuit la plasarea Viscri și a altor părți ale Transilvaniei pe harta mondială a turismului.

Charles a fost proclamat oficial rege sâmbătă, după moartea reginei Elisabeta, joia trecută.

Porțile din lemn ale cabanei sale din Viscri, folosită ca centru de instruire și expoziție de către fundația Regelui, au fost drapate cu panglici negre de doliu.

În apropiere, caii beau din troaca satului și gâștele se plimbau. Căruțele și mașinile se amestecau pe drumurile de pământ și pietriș.

„Este o mare mândrie că prințul susține și luptă pentru ecologie, pentru conservarea arhitecturii autentice a regiunii”, a declarat Mihaela Rodier, 62 de ani, o pensionară, aflată în vizită.

Organizația caritabilă a lui Charles, precum și alte grupuri pe care le-a prezidat de-a lungul anilor, au ajutat la restaurarea patrimoniului, lucrări de infrastructură și cursuri de agricultură durabilă. De asemenea, acestea sprijină micii fermieri și artizani pentru a-și promova produsele.

În cadrul vizitelor oficiale și private regulate, Charles a participat la târguri județene, a vizitat școli, a degustat gemuri și coniacuri locale și a bătut din picior în ritm de muzică populară. În 2019, a participat la o slujbă la o biserică ortodoxă cu românii care lucrează la Londra.

Camelia Badica administrează unul dintre cele două magazine alimentare din Viscri și are în stoc șosete din lână și papuci confecționați manual de o asociație de femei, precum și miere și gemuri făcute din rubarbă, mure și mere locale.

„Asociația exista înainte de a veni aici, dar, bineînțeles, aceste valuri de turiști au îmbunătățit vânzările și munca femeilor”, a spus ea.

Afluxul de turiști nu este iubit de toată lumea, unii localnici plângându-se de trafic și perturbări.

Satele săsești au cunoscut o renaștere în ultimii 15 ani, antreprenorii achiziționând proprietăți abandonate în sud-estul Transilvaniei. Și, deși renașterea a creat locuri de muncă, aceasta a dus și la creșterea prețurilor proprietăților și a costurilor de trai.

Mai mult de 40% din cei 19 milioane de locuitori ai României trăiesc în mediul rural, care are nevoie de investiții masive în infrastructură.

În 2018, Charles a comandat „The Transylvania Florilegium”, o colecție de ilustrații botanice ale florilor sălbatice găsite în apropierea proprietăților sale din Viscri și Valea Zălanului, o odă adusă peisajului românesc și un avertisment cu privire la pericolele agriculturii intensive și ale schimbărilor climatice.

„În niciun alt loc din Europa nu am găsit peisaje atât de bine conservate și atât de productive”, a declarat Charles în timpul unei vizite efectuate în luna mai în România pentru a se întâlni cu refugiații de război ucraineni și pentru a participa la un proiect transeuropean de plantare de copaci.

„Toți cei care călătoresc aici au ceva de învățat din modul în care România a reușit să se bazeze pe abordări regenerative pentru a crea sisteme bogate în specii și peisaje bogate din punct de vedere socio-ecologic în zone precum Transilvania, unde oamenii încă trăiesc în armonie cu natura”.