Cât de mult ne îngrășăm din cauza stresului? Explicațiile unui medic nutriționist din Brașov

Cu toții avem momente stresante în viața noastră și este bine cunoscut faptul că stresul poate afecta bunăstarea noastră fizică și mentală. Noi cercetări întăresc legătura dintre stresul pe termen lung și riscul crescut de obezitate.

Cercetătorii spun că persoanele care au niveluri persistente ridicate de cortizol „hormonul stresului” pe perioade lungi de timp cântăresc mai mult, au un indice de masă corporală (IMC) mai mare și o talie mai mare, în comparație cu cei care au niveluri scăzute ale acestui hormon.

De ce mâncăm când suntem stresați?

Toate aceste cercetări au arătat că stresul poate alimenta obezitatea. Stresul a fost legat de „ciugulit”, prin care oamenii apelează la alimente bogate în grăsimi și zahăr în încercarea de a-i face să se simtă mai bine. Stresul este practic un declanșator al unor modificări fiziologice, în microbiota intestinală și în axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală. Creierul nostru percepe stresul si activează dorința de recompensă.

Studiile au sugerat, că hormonul cortizol –eliberat ca răspuns la stres – joacă un rol în obezitate și sindrom metabolic.

Ori de câte ori suntem stresați, glandele suprarenale eliberează adrenalină și cortisol. Prin urmare, glucoza (sursa noastră principală de energie) este eliberată în sânge. Toate acestea sunt făcute pentru a ne oferi energia de care avem nevoie pentru a scăpa dintr-o situație riscantă (cunoscută și sub denumirea de răspuns de luptă sau de fugă).

Conform studiilor, stresul interferează cu procesele cognitive precum funcția executivă și autoreglarea. Stresul afectează comportamentul prin scăderea activității fizice, prin scurtarea somnului și prin inducerea supraalimentării, consum de alimente bogate în calorii, grăsimi și zahăr. Deoarece zahărul oferă corpului nostru energia rapidă de care credem că are nevoie, consumul de dulciuri este adesea primul lucru la care ajungem atunci când suntem stresați.

Un cerc vicios?

Dezavantajul consumului des de zahăr este că organismul nostru va stoca glucoză după fiecare eveniment stresant. Această energie este depozitată în general la nivelul abdomenului și în unele cazuri este greu de eliminat. 

Așa începe cercul vicios: ne stresăm – eliberăm cortizol – mâncăm – câștigăm în greutate – ne stigmatizăm – eliberăm cortizol – tânjim după și mai mult zahăr/grăsimi – mâncăm și mai mult – ne îngrășăm și mai tare.

Odată ce “amenințarea” a trecut, nivelul de adrenalină scade, declanșând astfel și scăderea glicemiei. Aici intervine cortizolul pentru a ne intensifica rapid aprovizionarea cu energie.

Deși evităm alimentele bogate în grăsimi și zaharuri, cortizolul ne încetinește metabolismul, ceea ce încetinește pierderea în greutate.

Stresul încetinește metabolismul

În 2015, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au intervievat femei despre stresul pe care l-au experimentat în ziua precedentă înainte de a le hrăni cu o masă bogată în calorii. După terminarea mesei, oamenii de știință evaluat ratele metabolice ale femeilor (viteza de ardere a caloriilor consumate) și le-au examinat nivelurile de glucoză, colesterol, insulină și cortisol din sânge.

Cercetătorii au descoperit că, în medie, femeile care au raportat existența stresului în ultimele 24 de ore au ars cu 104 de calorii mai puține decât femeile nestresate. Acest lucru ar putea duce la o creștere în greutate de 11 kilograme într-un an. Femeile stresate au avut, niveluri mai ridicate de insulină, hormon care contribuie la depozitarea grăsimilor.

Cum ne modifică stresul comportamentul?

Pe lângă schimbările hormonale, stresul ne poate determina următoarele comportamente nesănătoase:

• mâncatul pe fond emoțional (vom pofti la diverse alimente nesănătoase, iar din cauza cantității crescute de cortizol, vom mânca mai mult decât avem nevoie);
• mâncatul „accesibil” sau fast-food (când suntem stresați și nu ne planificăm mesele zilnice, vom opta sa mâncăm primul lucru pe care îl vedem și care ar fi disponibil și accesibil, ceea ce nu este întotdeauna o opțiune sănătoasă; este mai ușor să comandăm, decât să consumăm energie pentru a găti o masă echilibrată și sănătoasă);
• sport (orele lungi de lucru și stresul scad dorința de mișcare);
• săritul peste mese (suntem ocupați cu o grămada de lucruri deodată, iar o masa sănătoasă nu mai este o prioritate);
• somn insuficient (multe personae au raportat insomnii sau somn neodihnitor atunci când sunt stresați; conform cercetărilor, lipsa de somn încetinește metabolismul).

Ce putem face când suntem stresați pentru a ieși din cercul vicios?

Mâncarea sănătoasă, și sportul sunt cele mai bune terapii împotriva stresului. O nouă rutină  poate duce la transformarea comportamentului sănătos într-un obicei, care, în timp poate combate  creșterea în greutate din cauza stresului. 

Strategii care ne pot ajuta să întrerupem ciclul stresului și al creșterii în greutate:

• exercițiile fizice ar trebui să fie o prioritate (sportul reduce stresul, ne crește arderile metabolice, ne ajută să dormim mai bine și să slăbim armonios);
• mâncăm disciplinat și sănătos (pentru a ne simți bine, nu avem de fapt nevoie de dulciuri; mesele planificate și echilibrate reglează glicemia și ne ajută să nu mai tânjim după “ciuguleli” nesănătoase; o dietă echilibrată și variată ne oferă nutrienți sănătoși, vitamine și minerale care ne ajută în combaterea stresului);
• consumul de apă (corpul nostru confundă de multe ori senzația de sete cu cea de foame, iar stresul încurajează această confuzie; deshidratarea produce stres).

Concluzii

Stresul poate fi un factor declanșator al creșterii în greutate. Un om poate lua 11 kilograme sau chiar mai mult în greutate anual din cauza unei vieți stresante și dezordonate.

Dacă stresul și creșterea în greutate sunt greu de gestionat, ajutorul profesional își poate spune cuvântul în îmbunătățirea calității vieții.