Castorul, noul inamic al autorităților. Animalele s-au înmulțit și au început să creeze probleme în unele zone din țară. Responsabilii par depășiți de situație

De la o specie pe cale de dispariție, castorul a devenit acum o problemă în unele zone din țara. Animalele s-au înmulțit peste măsură, iar odată cu creșterea populației au apărut și problemele. Barajele pe care castorii le fac ajung să afecteze drumuri, poduri, cursuri de apă, dar și culturile oamenilor. În vreme ce autoritățile par neputincioase în fața acestui fenomen, organizațiile de mediu au găsit soluții pentru relocarea castorilor din zonele unde trăiesc multe exemplare.

Ca un fel de „Cenușăreasă” din lumea animalelor ar putea fi comparată povestea castorilor care trăiesc în România. În anii 90 specia era pe cale de dispariție din cauză că animalele erau vânate excesiv pentru blana lor, dar și pentru anumite substanțe din organism care erau folosite în industria parfumurilor și în cea farmaceutică. Populația și-a revenit spectaculos după ce în 1998 au fost aduși în țara noastră castori din Germania. Specia a prosperat iar din zone ale râurilor Olt, Mureș și Ialomița au ajuns până în Delta Dunării.

Castorul este cunoscut pentru barajele pe care le face pe cursurile de apă. Acestea devin practic stații naturale de filtrare a apei și ajută speciile de păsări, pești și insecte să își găsească hrană și adăpost. În plus, barajele ajută și la reglarea debitelor râurilor, dar și la atenuarea dezastrelor naturale.

Câteva familii de castori trăiesc și pe mai multe cursuri de apă din județul Brașov. Nea Gheorghe, un localnic din satul Podul Oltului, spune că a văzut animalele de nenumărate ori prin apropierea râului Olt.

„Am văzut trei-patru familii de castori prin zona asta. Umblau cu sălciile în gură pe malul celălalt, dintr-o parte în alta până la vizuină, până la scorbură. Își fac aici jos scorbură, intră pe sub apă și ies la suprafață, au contact cu aerul prin malul de pământ”, povestește brașoveanul.

De multe ori, barajele făcute de castori ridică nivelul apei și ajung să inunde porțiuni de teren sau culturi agricole. Uneori, animalele ajung să roadă și pomii fructiferi din livezile aflate foarte aproape de malurile râurilor. Dacă autoritățile par depășite de situație, organizațiile de mediu încearcă să găsească soluții pentru protejarea speciei. Fundația Conservation Carpathia a lansat un program de relocare a castorilor din zonele suprapopulate.

„Am început în 2021 cu capturarea primilor castori din zonele adiacente râului Olt în care s-a stabilit o densitate ridicată a populației de castori, am făcut studii care au demonstrat acest lucru și pe baza cărora ne-am justificat propunerea de capturare și relocare”, a declarat Adrian Aldea, manager reintroducere specii în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Probleme sunt și la muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, unde un castor a început să construiască baraje pe un pârâu.

„Trebuie să-l controlam pentru că altfel va inunda inclusiv lunca noastră unde cultivăm porumb, grâu și ce avem nevoie pentru animalele pe care le avem în gospodăria muzeului. Alexei, așa i-am pus numele. Cred că este o familie de castori la noi în muzeu”, a spus Ciprian Stefan, director CNM Astra

Totuși, reprezentanții muzeului îi înțeleg rolul în natură, iar imaginea castorului va fi folosita pentru a se promova. Zona în care trăiește va deveni obiectiv turistic, iar în preajma barajelor va fi amenajat și un observator pentru vizitatorii care vor să urmărească familia de castori.

Am încercat să luăm puncte de vedere în legătură cu populația de castori de la Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, dar și de la Apele Române. Reprezentanții instituțiilor ne-au pasat dintr-o parte în cealaltă și nimeni nu a reușit să ne dea un răspuns în legătură cu gestionarea problemelor cauzate de castori și protejarea speciei.