Cârciumarii din Braşov au protestat vineri împotriva cerșetoriei. Oana Coantă: „Un copil face 1200 – 1500 lei pe zi”

Cârciumarii din Braşov au ieşit vineri la protest în centrul istoric strigând pe străzile oraşului „nu cerşetoriei” şi „da donaţiei”, reclamând faptul că zona turistică este deja sufocată de cerşetori.

Scopul protestului este de a atrage atenţia autorităţilor din Braşov şi de a opri finanţarea reţelelor organizate care exploatează copii. Proprietarii restaurantelor spun că cerşetorii sunt violenţi, agasează turiştii şi le fură mâncarea din farfurii.

„Sunt 85 la sută copii exploataţi şi deja lucrurile scapă de sub control, banii ajung la capetele unor reţele şi e vorba de bani mulţi, un copil face 1200 – 1500 de lei pe zi. Le-am dat ghete iarna pentru că erau în şlapi şi le era foarte frig, s-au întors a doua zi tot în şlapi şi i-am întrebat ghetele unde sunt şi au zis sunt acasă în pod că dacă venim cu ghete nu mai primim bani”, a spus Oana Coantă, preşedintele Breslei Cârciumarilor.

”Pe parcursul anului trecut am identificat 35 de copii care săvârşeau acte de cerşetorie şi am reuşit să dăm măsură de protecşie doar pentru 2. Este foarte complicat să dovedeşti că ei sunt scoşi la cerşit sau exploataţi”, a declarat Mihai Priboi, director general adjunct Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, conform Mediafax.

Poliţiştii din Braşov au dat, de la începutul anului, amenzi de peste 200.000 de lei
”Avem 500 de persoane pe care le ajutăm în fiecare zi, le dăm un prânz cald, pe lângă faptul de a încerca să îi integrăm prin voluntariat, să le căutăm un loc de muncă. Nu îi primim dacă beau, dacă sunt agresivi, le punem anumite condiţii şi ei preferă să cerşească că nu li se impune niciun fel de efort, au banii pe mâna lor, pot să îşi întreţină viciile. Acolo noi nu le dăm bani, noi le acoperim nevoile”, a menţionat Sânziana Vatră, Fundaţia Bucuria Darului.

Poliţiştii locali din Braşov au dat de la începutul anului 423 de sancţiuni cu valoare de 200 de mii de lei celor care au cerşit sau au căutat în gunoaie. Aceşti oameni neînvăţaţi să aibă un trai decent, unii chiar tineri, cum este şi Georgeta, fata de 26 de ani fără adăpost, sunt condamnaţi la a-şi câştiga existenţa cum pot, atâta vreme cât autorităţile doar îi alungă dintr-o parte în alta a oraşului. Asta vine cu pierderi şi pentru Braşov sau alte oraşe turistice unde gangurile se transformă în toalete şi adăpost pentru sărmani.

„Ne pun amenzi, dacă stam aici, ne alungă în altă parte, din partea aia în altă parte şi umblăm pe la tomberoane.”, spune Georgeta, persoană fără adăpost.