Connect with us
Publicitate

Turism

Când va decola primul avion de pe Aeroportul Braşov şi unde ar vrea să zboare? Ce răspunde Adrian Veştea

Redactia Brasov

Publicat

pe

În ultima perioadă autorităţile judeţene spun că lucrările la Aeroportul Braşov sunt tot mai aproape de finalizare şi că în curând de va putea zbura de aici. Într-un interviu acordat emisiunii „Călător pe unde și oriunde” de la Radio România Braşov FM, Adrian Veştea, preşedintele CJ Braşov a spus când crede că va decola primul avion de la Braşov, şi unde ar vrea să zboare.

„Lucrările evoluează foarte bine şi în următoarele luni vom recepționa terminalul. Deasemenea lucrările la sistematizarea pe verticală la balizaj sunt într-un progres foarte bun. Eu cred că toate lucrările pe care le mai avem de finalizat vor fi realizate în perioada următoare, până în luna Iulie, urmând ca ulterior, după ce vom certifica, şi după ce vom avea structurile care sunt necesare ca un aeroportul internațional să funcţioneze să putem să avem și primul zbor. Noi încă suntem optimişti, sperăm ca anul acesta să avem zboruri de pe aeroportul de la Brașov.

Sunt foarte multe situaţii care pot crea această imprevizibilitate. Vedem ce se întâmplă în această perioadă la nivel mondial și la nivel național. Practic tot ceea ce a însemnat număr de pasageri raportat la anul 2019, în anul 2020 a existat o scădere de 69%. Toate aceste aeroporturi, nu doar din România, ci și din străinătate primesc ajutor de stat. Multe dintre ele pentru a putea supraviețui sunt nevoite să primească bani fie de la bugetul de stat, fie de la bugetul autorităților judeţene.”, a spus Adrian Veştea.

Publicitate

„Sunt foarte multe destinații care merită văzute. Acest aeroport va crea o dezvoltare pe măsura din punct de vedere economic. Iar Brașovul este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale României, şi în acelaşi timp un puternic centru economic (…) Sper ca aeroportul să creeze o oportunitate pe parte de mobilitate încât să putem să să ajungem sau să plecăm cu mai multă ușurință de la Brașov.

Dacă ar fi să mă raportez la faptul că şi copiii mei sunt suporteri ai Barcelonei, mi-aş dori să plec fie la Barcelona, fie la Madrid la un meci de fotbal.”, a completat președintele Consiliului Județean Brașov.

Publicitate

 

Publicitate
Publicitate
1 Comentariu
  • Avatar Alexandru spune:

    Sa decoleze cat mai repede,sa aterizeze in ,,picaj,, pe sediul parlamentului cand sunt TOȚI, prezenți!

  • Turism

    Braşovenii iubitori de sport, care au obiecte vechi, le pot dona pentru a fi admirate de toţi turiştii care ajung la poalele Tâmpei. Se deschide Muzeul Sportului şi Turismului Montan

    Redactia Brasov

    Publicat

    pe

    Muzeul Judeţean de Istorie Braşov îi invită pe braşovenii deţinători de obiecte reprezentative pentru istoria sportului și turismului montan să le doneze pentru expoziția primei instituţii muzeale din România dedicate acestui domeniu.

    Muzeul Sportului şi Turismului Montan este în curs de amenajare în clădirea Olimpia şi va funcţiona sub egida Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

    Pentru mai multe detalii vă invităm să contactaţi Muzeul Judeţean de Istorie pe pagina de Facebook, la nr. de telefon 0268.472.350 sau pe adresa de mail office@brasovistorie.ro

    Publicitate
    Publicitate
    Citește mai mult

    Turism

    Invazie de turişti pe Valea Sâmbetei, în Munţii Făgăraş. Covorul de brânduşe înflorite a fost vedeta fotografiilor

    Redactia Brasov

    Publicat

    pe

    Foarte mulţi turişti au ales, în perioada Paştelui, să-şi petreacă vacanţa pe Valea Sâmbetei, în Munţii Făgăraşului. Iubitorii de drumeţii montane au urcat până la Cabana Valea Sâmbetei, la cota 1400 metri altitudine, pentru a admira covorul de brânduşe, scrie monitorfg.ro.

    „A fost invazie de turişti. Majoritatea au urcat până la Cabana Valea Sâmbetei şi apoi au cobotât. A fost ca în sezonul de vară. De la mic la mare, turiştii au profitat de vremea frumoasă şi au ieşit din casă. Aceştia au admirat şi fotografiat frumoasele brâmduşe de pe Valea Sâmbetei, care au înflorit în unele locurile unde zăpada s-a topit. Un frumos covor de brânduşe se poate admira înainte de a ajunge la Cabana Valea Sâmbetei. În fiecare primăvară, imediat după ce se topeşte zăpada apar brânduşele care stau înflorite două săptămâni” a spus salvamontistul Tomas Bross.

    „În primele zile din luna mai, sute de turişti au urcat pe Valea Sâmbetei. Pe potecă erau şiruri de turişti. La cabană s-au cazat doar nouă persoane, majoritatea turiştilor au venit să admire frumoasele brânduşe de pe Valea Sâmbetei, însă turişti au urcat şi la chilia părintelui Arsenie Boca. Iubitorii de drumeţii vor fi prezenţi pe Valea Sâmbetei şi în perioada următoare atâta timp cât brânduşele vor fi înflorite” a spus Nicolae Zdrăilă cabanier la cabana Valea Sâmbetei.

    Publicitate
    Publicitate
    Citește mai mult

    Turism

    Drumurile ascunse din Sinaia. Aleea Regală, descoperită de scurt timp lângă castelul Peleş, duce într-un loc de poveste

    Redactia

    Publicat

    pe

    white and brown concrete structure

    Drumurile ascunse din Sinaia. Sunt aproximativ șapte kilometri de alei pietruite de jur împrejurul domeniul regal de la Sinaia, însă abia de ceva vreme au fost descoperite iar acum urmează să fie reamenajate pentru a fi introduse într-un circuit turistic. În plus, aceste alei leagă între ele principalele construcţii aflate în jurul castelului Peleş, de la Vila Cuţitul de Argint şi până la Stâna Regală.

    Asociaţia pentru Patrimoniu Regal Peleş cu sprijinul studenţilor şi profesorilor din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” şi Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti a putut să realizeze acest proiect de reabilitare.

    De obicei, turiştii care ajung la Sinaia se opresc strict pentru a vizita doar Castelul Peleş, neavând idee că în jurul acestei clădiri fabuloase se află o serie de alte construcţii spectaculoase ridicate de familia regală la final de secol XIX, precum şi obiective turistice naturale care se regăseau pe lista destinaţiilor preferate de regele Carol I. Chiar din spatele Castelului Peleş, considerat punctul nodal al domeniului regal, porneşte Aleea Regală, realizată imediat după inaugurarea principalului edificiu, în 1883.

    Publicitate

    La început era doar o cărare de pământ. Din 1889, poteca a devenit un drum fermecător prin pădure. A fost pietruită, s-au trasat borduri, au fost umplute intervalele cu piatră din cariera de la Poiana Ţapului, iar din loc în loc, au fost aşezate balustrade din beton, lucrate astfel încât să semene cu nişte crengi împletite. În perioada comunistă, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar balustradele au fost înlocuite cu unele de lemn, potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia pentru Patrimoniu Regal.

    Drumurile ascunse din Sinaia
    Drumurile ascunse din Sinaia

    Se pare că această alee, ce duce spre Stâna Regală, este puţin cunoscută de turişti, fiind știută doar de oamenii locului sau călătorii care află întâmplător acest lucru. Timp de mulți ani, spectacolul oferit de pădurea din spatele castelului a fost ascuns turiştilor, iar între timp traseul a fost acoperit de vegetaţie.

    Publicitate

    Acest drum duce până la Cota 1400, dar din acest traseu se desprinde pe partea dreaptă Aleea Regală, fiind marcată cu o linie albastră până în dreptul unui pod peste râul Peleş până se ajunge în dreptul unui izvor şi de acolo spre Poiana Stânei Regale. Din acel punct se poate observa frumusețea unei fânețe, fiind o rezervaţie natural botanică. Tot aici se află şi punctul de belvedere, fiind chiar zona preferată de regele Carol I, stâncile Franz Iosif, monument natural geomorfologic.

    În septembrie 1896, Împăratul Franz Iosif a vizitat România cu prilejul inaugurării canalului de la Porţile de Fier şi a încheierii lucrărilor de regularizare a fluviului în zona Orşova. Vizitatorul imperial a poposit şi la Sinaia, de unde a făcut o excursie la Stâna Regală. De aici, Împăratul a urcat şi pe platforma amenajată pe stânca înaltă (situată la o înălţime de 1.299 de metri), pentru a admira Sinaia şi Valea Prahovei. Aşa se face că, după această vizită, Carol I a dat acestor stânci numele împăratului austro-ungar: Franz Iosif, potrivit patrimoniupeles.ro.

    Publicitate
    Citește mai mult
    Publicitate
    Publicitate

    De Interes

    >