Dacă vreți să va faceți curat în curte și grădină trebuie să știți că în cazul în care dați foc resturilor vegetale riscați să primiți o amendă destul de mare. Reprezentanții Gărzii de Mediu anunță că arderea frunzelor și a resturilor provenite din curățenia de primăvară afectează calitatea aerului.

De aceea, din acest an activitatea este interzisă, iar cei care o practică sunt amendați. Noile reguli au prevăzute, începând din data de 20 februarie  și sancțiuni.

Persoanele care își curăță grădinile și apoi incendiază resturile vegetale vor fi sancționate, conform unui act normativ care a intrat în vigoare luna trecută.

„O practică „tradițională” adânc implementată în mentalul colectiv trebuie schimbată rapid. Arderea frunzelor, resturilor de la toaletarea copacilor, resturilor vegetale, gunoiului de grajd și în general a deșeurilor compostabile este interzisă din data de 20 februarie 2021.

Amenzile sunt de la 400 lei la 800 lei, pentru persoanele fizice, și de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele juridice. Sănătatea fiecăruia din noi este influențată permanent de calitatea aerului pe care îl respirăm”, au explicat cei de la Garda de Mediu.

Reprezentanții Gărzii de Mediu anunță că arderea frunzelor și a resturilor provenite din curățenia de primăvară afectează calitatea aerului. De aceea, din acest an activitatea este interzisă, iar cei care o practică sunt amendați.

Persoanele care își curăță grădinile și apoi incendiază resturile vegetale vor fi sancționate, conform unui act normativ care a intrat în vigoare luna trecută.

Un alt act normativ prevede sancțiuni mai mari pentru incendierea voluntară a vegetației, a miriștilor sau utilizarea focului deschis în zone care pot fi afectate de arderea necontrolată.

Astfel se interzice:

• utilizarea focului deschis în apropierea locuinţelor, depozitelor de furaje, recipientelor de stocare combustibili și alte construcții și obiecte care pot și afectate de o ardere necontrolată;
• utilizarea focului deschis în zonele de agrement, cu excepţia locurilor special amenajate:
• folosirea focului deschis ca mijloc de igienizare a terenurilor agricole sau silvice;
• a se lăsa la îndemâna copiilor chibrituri, brichete sau alte surse de foc care prin joacă pot provoca incendii;
• arderea materialului de orice natură pe vânt;
• pe timpul arderii, lăsarea nesupravegheată a focului;

Recomandăm ca distanţele minime la care se poate face focul să fie la: 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie (gaze, lichide combustibile etc.); 50 m faţă de materiale combustibile sau clădiri; 100 m faţă de lanuri şi depozite furajere; 200 m faţă de liziera pădurii.”

Cetăţenii au nevoie de autorizaţie pentru arderea deșeurilor

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc de la primărie şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, respectiv amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi, potrivit legislaţiei în vigoare se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Elena Udrea a vorbit, în direct la Realitatea PLUS, despre condamnarea de opt ani de închisoare cu executare pe care a primit-o marți. Fostul ministru spune că a avut un șoc în momentul în care a văzut că a primit o condamnare de opt ani și își pune speranța în decizia definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Vă spun câteva lucruri despre ce simt eu. A fost un șoc pentru mine! Nu mi-am putut imagina. Eu am fost convinsă că, după toată apărarea pe care eu am făcut-o în acești doi ani, după tot ce s-a întâmplat, după toate probele și argumentele noastre, nu poate fi decât achitare pentru toate capetele de acuzare.

Este foarte ușor să spui corupție. Este vorba despre plata unor panouri publicitare în campania pentru referendum din anul 2009. Plătite de către Partidul Democrat Liberal, iar banii obținuți de către PDL de la diverși oameni de afaceri fac subiectul acestui dosar. Acuzația mea fiind aceea de instigare la luare de mită pentru altul. Acel altul fiind Traian Băsescu spun procurorii și noi spunem că nu este Traian Băsescu, este referendum…

Instanța a dat o hotărâre nu doar ilegală și abuzivă, ci extrem de inumană. Nu am omorât pe nimeni. Cum să dai o condamnare de 8 ani cu executare unei femei, unei mame? Pentru participare la referendum acum 12 ani. Nu a plecat nimeni cu un leu acasă. Nici măcar nu a fost campania mea, să zici că am ajuns eu parlamentar. Cum să dai așa o soluție absurdă? Nu mai avem un gram de umanitate. Am speranța… câtă speranță poți să mai ai în justiția din România, este Înalta Curte.

Este absurdă. Nu știu ce a motivat-o pe judecătoarea respectivă să o dea, dacă a avut ordin să o condamne pe apropiata președintelui, pe fiica președintelui. I-a adus o satisfacție să mă condamne pe fiecare capăt de acuzare. Mai este și femeie, să dea o asemenea sentință…

Este o nebunie ce se întâmplă. Nu știu… și eu întreb cine mai apasă pe butoane. Se pare că mai există. Probabil că mai sunt încă butoane care se apasă de diverse personaje pe care eu nu le pot intui în momentul acesta. Mai sunt eu un trofeu? Am fost arestată. Ce trofeu să mai fie Elena Udrea. Ori o ură personală a judecătoarei… nu știu. Voi lupta împotriva sistemului până la capăt și nu mă las.

Sunt acuzată de faptul că am luat niște bani pentru că am făcut niște plăți. Și procurorii spun că sigur banii proveneau din nu știu ce faptă penală. Am dat niște bani. E vorba de 300 mii ron, nu e vorba de o sumă foarte mare pentru o campanie”, a spus Elena Udrea la Realitatea PLUS.

Întrebată dacă s-a gândit să plece din țară, Elena Udrea a răspuns: „Toată lumea mă întreabă asta. Și unde să te duci. Eu am fost plecată, am stat în pușcărie afară. Nu vreau să colind pușcăriile lumii. Vedeți ce se întâmplă în America. Credeți că mai există locuri în lumea asta în care să ai garanția că cineva chiar respectă legea și sunt respectate drepturile omului? Credeți că le mai pasă de niște români care sunt hăituiți la ei în țară? Legile sunt schimbate peste tot. Cine știe ce nebuni de-ai sistemului vor să de aimpresia că Udrea vrea să plece. Unde să plec…”.

Ani de zile, Munții Carpați au fost o atracție pentru vânătorii din întreaga lume, datorită faunei bogate. În Carpați au trăit sau încă trăiesc animale ca ursul carpatin, zimbrul, capra neagră, lupul, mistrețul, râsul sau cerbul. Totuși, care este cel mai mare animal vânat vreodată pe tărâmuri mioritice?

De departe cel mai mare animal care ar fi putut fi vânat în România este zimbrul, un mamifer terestru ce a dispărut de pe teritoriul țării noastre în urmă cu sute de ani. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în anul 1762, iar din Transilvania în anul 1790.

Totuși, dacă excludem aceste animale (zimbrii cântăresc peste 600 de kilograme și nu s-au păstrat dovezi despre cel mai mare exemplar vânat), cel mai mare mamifer împușcat vreodată în România a fost un urs carpatin. Vânătorul? Chiar Nicolae Ceaușescu.

În anul 1974, dictatorul, un pasionat de vânătoare, a interzis oricărui străin să mai vâneze în România. Decizia a fost luată după ce un francez a obţinut un trofeu mondial cu un cerb vânat în 1969, în munţii Vrancei.

Astfel, „cel mai iubit fiu al poporului” a dat ordin să i se găsească cel mai mare exemplar din Munții Carpați. Acesta era Lache, un urs care trăia pe lângă restaurantele din zona Poiana Brașov. Acesta a fost luat de comuniști și pus pe îngrășare, apoi a fost vânat de Ceaușescu în anul 1978. Conducătorul României era fericit că a depășit recordul lui Iosip Broz Tito, dictatorul sârbilor, care deținea recordul la acest gen de vânat.

Blana ursului Lache, care a înregistrat 687,79 puncte, cele mai multe din lume, pentru un trofeu de acest fel, este expusă la Muzeul Cinegetic din Posada.

Conform cifrelor oficiale, în anii 2014 – 2015, au fost raportați nu mai puțin de 6.000 de urși bruni care trăiesc pe teritoriul României.

sursa: shtiu.ro