Connect with us

Administrație

Brașovul, prioritar în noua rețea naţională a staţiilor de încărcare a maşinilor electrice

Știri Brașov

Publicat

pe

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) anunţă lansarea în dezbatere publică, până pe 30 noiembrie 2020, a programului prin care România poate dezvolta infrastructura de încărcare a maşinilor 100% electrice.

Publicitate

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de către ministerul de resort, bugetul pentru viitoarea sesiune de finanţare este de 96 de milioane de lei şi permite montarea a până la o mie de puncte de încărcare pe teritoriul României.

Noutatea programului din acest an este că, spre deosebire de 2019, în care prioritate au avut municipiile, acum vor putea aplica şi oraşele turistice din ţară, dar şi localităţile din zonele metropolitane ale municipiilor reşedinţă de judeţ.

Publicitate

„Interesul nostru este unul singur: să ajungem în punctul în care oricine poate traversa România cu o maşină electrică. Anul acesta, România este printre ţările cu cel mai mare apetit pentru achiziţia maşinilor electrice şi cred că acesta este doar începutul. Rabla Plus a înregistrat, în 2020, cel mai mare record de când există programul: peste 4.600 de maşini rezervate, mai mult decât în cei toţi trei ani de când programul rulează. Sunt convins că, în anii următori, maşinile electrice vor fi printre primele opţiuni ale tot mai multor români. Deocamdată, cei care au deja o maşină electrică o folosesc, în mod special ca maşină de oraş, în absenţa unei reţele de staţii de încărcare pe tot teritoriul României. Vreau să consolidăm o reţea naţională de încărcare a acestor tipuri de autovehicule pentru că abia atunci se va dezvolta o cultură de masă a maşinilor electrice”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ghidul de finanţare al programului derulat prin Administraţia Fondului de Mediu (AFM) prevede un cuantum al finanţării de 90% din cheltuielile eligibile, în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanţi.

Publicitate

Astfel, municipiile, altele decât cele reşedinţă de judeţ, şi localităţile declarate staţiuni turistice de interes naţional vor putea obţine maximum 1,5 milioane de lei pentru instalarea staţiilor de încărcare. De asemenea, localităţile din zonele metropolitane ale municipiilor reşedinţă de judeţ pot accesa cel mult un milion de lei.

MMAP precizează că suma maximă finanţată pentru instalarea unei staţii de reîncărcare este de 190.000 de lei.

Potrivit datelor oficiale, în programul anterior pentru crearea infrastructurii verzi în România au aplicat 38 de municipii din ţară. Cele 38 de oraşe vor construi 291 de staţii de reîncărcare rapidă, cu peste 600 de puncte de încărcare.

Până în prezent au fost aprobate finanţările pentru 19 oraşe, respectiv pentru 142 de staţii cu 302 puncte de încărcare. Oraşele care au aprobat finanţările sunt: Zalău, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Târgu Mureş, Oradea, Baia Mare, Focşani, Satu Mare, Reşiţa, Giurgiu, Călăraşi, Slatina, Timişoara, Alba Iulia, Suceava, Galaţi, Braşov şi Deva.

Autorităţile subliniază faptul că, în perioada următoare, vor fi analizate şi cererile celorlalte oraşe care s-au înscris în sesiunea de finanţare. 

Publicitate
Spune-ți părerea

Administrație

Allen Coliban acuză Comprest de neglijență: „Nu vom plăti deszăpezirea din ziua de miercuri. Dacă e cazul îi vom acționa în judecată”. Primarul spune că salubriștii nu au abonament pentru alerte meteo

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Vineri, într-o postare pe o rețea de socializare, primarul Allen Coliban a declarat că nu va plăti deszăpezirea pentru ziua de miercuri celor de la Comprest. Asta după ce brașovenii au avut de suferit în urma zăpezii care nu a fost curățată la timp. Atunci viceprimarul Sebastian Rusu declara că cei de la Comprest nu au acționat prompt și au folosit doar 20 de utilaje deși Primăria avea în contract 78, detalii aici. Mai mult, Coliban spune că nu este normal ca Primăria să trimită alerte de vreme rea către salubriști.

„Căderea masivă de zăpadă de miercuri a blocat orașul câteva ore în timpul dimineții și voiam să vă clarific dacă mai sunt necesare detaliile acestei situații. Practic conform contractului pe care îl avem pentru deszăpezire firma prestatoare trebuia să aibă utilaje pregătite până la finalul lunii aprilie. Am trimis noi, Primăria Brașov, o notificare în acest sens la finalul lunii martie și totodată am mai trimis una imediat ce am primit acel mesaj privind starea de privind codul galben de ninsori cu o zi înainte de ziua de miercuri, marți dimineață, ambele au fost acțiuni pentru a ne asigura că prevederile contractului sunt respectate.

Publicitate

Asta deși o altă prevedere a respectivului contract obliga firma prestatoare, firma Comprest, să aibă un abonament pe zona aceasta de buletine meteo astfel încât să aibă propriile alerte cu privire la cantitățile de precipitații ce urmează a cădea. Ce s-a întâmplat miercuri dimineața: au fost doar 20 de utilaje operaționale undeva la ora 6 și acest număr evident a fost insuficient pentru căderile masive de zăpadă din acea dimineața.

Am primit astăzi  o amendă (n.r: 14.500 de la IPJ Brașov) pe care o vom achita dar cu siguranță vom recupera integral din penalitățile prevăzute și aplicabile potrivit contractului. Mai mult, am discutat cu viceprimarul Sebastian Rusu, nu vom plăti aceste servicii aferente zilei de miercuri pentru că ele au fost prestate neconform și cred că e foarte important și acest mesaj l-am avut în toate discuțiile pe care le-am purtat în ultimele luni cu prestatorii de servicii să înțeleagă miza pe care o au. Să înțeleagă că avem cel mai frumos oraș din România și trebuie să fie întreținut la acest nivel la cel mai înalt nivel și că nu este loc de greșeli și de sincope iar dacă cineva își imaginează că poate să scape cu astfel de jumătăți de măsură, ei bine greșește. Avem prevederile contractuale și în cazul în care va fi nevoie vom ajunge și la lupte în instanță așa cum de altfel se întâmplă la ora actuală pe contractul de parcări.”

Citește mai mult

Administrație

CNI anunță că va începe lucrările la varianta DN1 prin Brașov – Săcele – Valea Doftanei în 2021

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Compania Națională de Investiții (CNI) spune că lucează la „demararea Variantei ocolitoare DN1, Valea Doftanei – Săcele – Braşov” și că va începe lucrările de execuție până la sfârșitul anului 2021, potrivit declarației Manuelei Pătrăşcoiu, preşedintele companiei.

„În curând, vom intra cu studiul de fezabilitate în aprobare prin Hotărâre de guvern şi vom demara licitaţie de proiectare şi execuţie. Sperăm ca undeva la sfârşitul anului să începem lucrările de execuţie”, a declarat Manuela Irina Pătrășcoiu, citată de Agerpres, la o conferință online DC News.

Publicitate

Ultima oară când s-a mai vorbit de acest proiect a fost la sfârșitul luni august 2020, când premierul de atunci, Ludovic Orban, participa la evenimentul de semnare a contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru modernizare unui segement al proiectului, între Valea Doftanei și Brădet.

Citește mai mult

Administrație

Podul de la Azuga pe DN 1 Valea Prahovei intră în reparații capitale până la finalul anului. Camioanele, deviate pe ruta Cheia

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Podul de la Azuga pe DN 1 Valea Prahovei intră în reparaţii capitale până la sfârşitul anului. Autoturismele vor merge pe un pod provizoriu, iar camioanele vor fi deviate pe DN 1A Ploieşti – Cheia – Săcele.

Podul de la Azuga, la situat la kilometrul 135 în judeţul Prahova, a fost construit în anii 20. Compania de Drumuri anunţă acum lucrări de reparații capitale începând de luni, 12 aprilie, până la jumătatea lunii decembrie.

Publicitate

Pentru autovehiculele de până la 7,5 tone şi cele destinate transportului de persoane se va permite circulaţia pe un pod metalic provizoriu şi pe podul în lucru (n.r. aşadar fără semaforizare) cu patru etape de deviere. Traficul greu, de marfă, va fi însă deviat total pe DN 1A Ploieşti – Cheia – Săcele, începând din data de 5 mai, podul provizoriu, într-o curbă, fiind prea îngust pentru lungimea camioanelor.

În prezent, circulaţia camioanelor este permisă pe DN 1 Otopeni – Ploieşti – Braşov exclusiv pe timpul nopţii. „În urma analizei efectuate împreună cu Poliţia Rutieră şi autorităţile publice locale, pe perioada executării lucrărilor, tranzitarea punctului de lucru, pentru vehiculele având masa totală maximă admisă (MTMA) mai mare de 7,5 tone, cu excepţia celor destinate exclusiv transportului de persoane este interzisă”, precizează Compania de Drumuri într-un comunicat de presă.

Publicitate

Contractul pentru reparaţii capitale la podul Azuga a fost semnat în urmă cu doi ani, dar lucrările au fost întârziate din cauza unor probleme legate de relocarea utilităţilor.

Alte două Drumuri Naţionale care asigură legătura între Bucureşti şi Braşov au restricţii pentru camioane

Restricţia de trafic greu care urmează să fie instituită pe DN 1 Valea Prahovei a fost subiectul unor discuţii destul de tensionate între Compania de Drumuri şi transportatorii rutieri. Practic, şoferii de camioane vor avea la dispoziţie o singură rută între Bucureşti şi Braşov, şi anume DN 1A, având în vedere că pe DN 73 Bucureşti – Piteşti – Braşov este restricţie de tonaj la podul de lângă Rucăr (Argeş), iar pe DN 10 Buzău – Braşov este interdicţie pentru camioane la Siriu (jud. Buzău) cu deviere tot pe DN 1 A Cheia – Săcele.

DN 1 A Cheia – Săcele este un drum mult mai greu, cu serpentine dificile şi carosabil mai îngust decât DN 1 Valea Prahovei.

Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>