Brașovul primește doar 65 de posturi în spitale, în timp ce Bihorul lui Ilie Bolojan primește 131. Alexandru Rogobete cere explicații privind repartizarea locurilor

Publicitate

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, critică modul în care au fost repartizate posturile deblocate în sistemul sanitar prin memorandum guvernamental și cere autorităților să explice criteriile care au stat la baza împărțirii acestora. În centrul criticilor se află și Brașovul, unde Spitalul Clinic Județean de Urgență a primit doar 65 de posturi, în condițiile în care alte județe cu populații similare sau chiar mai mici au beneficiat de alocări considerabil mai mari.

Publicitate

Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că „toate au o limită” și solicită explicații publice privind modul în care au fost distribuite posturile.

„Trebuie să explicați românilor după ce criterii s-au împărțit posturile «deblocate» prin Memorandum”, a transmis fostul ministru.

Brașovul, sub Bihor la numărul de posturi alocate

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Rogobete, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a primit 65 de posturi, deși județul are aproximativ 546.000 de locuitori.

Prin comparație, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a primit 131 de posturi, în condițiile în care județul Bihor are aproximativ 551.000 de locuitori.

Rogobete compară și alte alocări aprobate prin memorandum:

• Spitalul Județean de Urgență Bacău – 77 de posturi (județ cu aproximativ 601.000 de locuitori);
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi (546.000 locuitori);
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi (679.000 locuitori);
• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi (655.000 locuitori).

Fostul ministru susține că diferențele ridică semne de întrebare și consideră că autoritățile trebuie să explice public metodologia utilizată pentru repartizarea posturilor.

Institutele naționale, printre cele mai afectate

În mesajul său, Alexandru Rogobete afirmă că și marile institute medicale, care tratează pacienți din întreaga țară, au primit un număr redus de posturi.

Potrivit acestuia:

• Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” – 15 posturi;
• Institutul Oncologic București – 22 de posturi;
• Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24 de posturi;
• Institutul Clinic Fundeni – 86 de posturi;
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi.

„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, precizează Rogobete, subliniind că solicitarea sa nu este îndreptată împotriva unui județ, ci vizează transparența procesului de repartizare.

Critici și pentru Spitalul Militar Central

Fostul ministru atrage atenția și asupra numărului de posturi repartizate Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, care, potrivit informațiilor prezentate de acesta, a primit doar patru posturi.

Rogobete consideră că această alocare este dificil de înțeles în actualul context de securitate regională.

„În contextul geopolitic în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu securitatea României atent monitorizată, aceasta este strategia? Spitalul Militar Central, una dintre instituțiile esențiale pentru capacitatea medicală a statului român, primește doar 4 posturi?”, întreabă fostul ministru.

Acesta afirmă că sistemul sanitar reprezintă o componentă importantă a capacității statului de a răspunde situațiilor de criză și consideră că deciziile privind repartizarea personalului medical trebuie argumentate public.

„Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a transmis Alexandru Rogobete.

Postarea se încheie cu un apel adresat Guvernului și Ministerului Sănătății: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.

Până la acest moment, autoritățile nu au prezentat public metodologia sau criteriile care au stat la baza repartizării posturilor deblocate prin memorandum și nu au răspuns acuzațiilor formulate de fostul ministru al Sănătății.