Brașovul, împreună cu alte 4 județe vor atrage 70% din investițiile străine directe în următoarele 12 luni. Investitorii spun că investițiile nu mai sunt afectate de pandemia COVID-19

Criza sanitară declanşată în prima parte a anului trecut a afectat semnificativ numărul investiţiile străine directe (ISD) din întreaga lume, inclusiv România. Cu toate acestea, capacităţile României din sectorul IT, proiectele de logistică şi proiectele de dezvoltare în comerţul cu amănuntul au reuşit să atragă 57 de proiecte pe plan local, care au generat aproape 2.000 de noi locuri de muncă, notează un studiu de atractivitate dedicat pieţei din România, realizat de EY România.

„Pandemia a avut un impact puternic asupra tendinţelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiţionale şi schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinaţiile de investiţii”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Potrivit acestuia, chiar dacă ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere a PIB-ului din Uniunea Europeană în T1/ 2021, pentru a genera o creştere economică durabilă şi sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinaţie de investiţii stabilă şi atractivă.

Din perspectiva investitorilor străini, sondajul realizat de EY România arată că 66% dintre aceştia plănuiesc să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în următoarele 12 luni, faţă de doar 27% în 2020, şi cu mult peste media europeană, de 41%.

Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum şi nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicaţi drept principalii factori urmăriţi de investitori atunci când analizează posibilitatea de a investi în România.

Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

În 2020, în concordanţă cu piaţa europeană în general, sectorul software şi servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piaţă de 32%, în timp ce sectorul comerţului cu ridicata, comerţului cu amănuntul şi distribuţiei s-a clasat al doilea, cu o cotă de piaţă de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1.000), ocupând locul al treilea, a fost industria electronicelor.

“Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediţia studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanţială (de 10% a cotei de piaţă). Cu toate acestea, a reuşit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piaţă (408) ”, specifică studiul.

Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Iaşi reprezintă destinaţia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferinţa investitorilor străini pentru localităţi dezvoltate, de mari dimensiuni.

După tipurile de proiecte de investiţii, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunţate pentru 2021. Proiectele de vânzări şi marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini faţă de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenţi.

În ceea ce priveşte cele mai atractive regiuni pentru investiţii, Bucureştiul reprezintă principala destinaţie a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intenţiile de investiţii indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum şi regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.