Brașoveanul Liviu Cornel Babeș, eroul-martir care și-a dat foc pe 2 martie 1989 pentru a protesta împotriva regimului Ceaușescu, comemorat în Poiana Brasov

Acum 31 de ani, la 2 martie 1989, pe pârtia de schi „Bradul” din Poiana Braşov, Liviu Cornel Babeş, maistru la Fabrica de Prefabricate, a protestat tragic faţă de regimul comunist, notează mișcareaderezistență.ro.

În acea zi, el a recurs la un gest dramatic, dându-şi foc. Pe o bucată galbenă de carton, scrisese, înainte de a muri, un text cutremurător: „Stop murder! Aus­ch­witz = Braşov” („Opriţi crimele! Aus­ch­­witz = Braşov”). În urma auto­in­cen­­dierii, a murit la spital după câteva ore.

La înmormântarea care a avut loc la Cimitirul municipal din localitate au participat sute de braşoveni, veniţi acolo voluntar, după ce auziseră „pe la colţuri” despre tragedia concitadinului lor.

În lume, Radio Euro­pa Liberă a răspândit ştirea, prin vocea redacto­rului Neculai Constantin Munteanu, dar şi de turiştii străini aflaţi atunci în staţiune.

În aprilie 1989, ziarul „The Free Romanian”, condus de Ion Raţiu, publica povestea tragicului eveniment. În ab­sen­ţa soţiei şi a fiicei, a trecut pe acasă, luându-şi cu el schiurile. Timp de câteva ore a schiat întruna.

Dar la ora la care ar fi trebuit să fie deja acasă, cu ai săi, Liviu Cornel Babeş a ales o altă cale.

Îşi procurase din timp o canistră de benzină şi, în semn de protest pentru măsurile represive ale regimului faţă de muncitorii braşoveni (15 no­iembrie 1987), s-a autoincendiat.

Din familie, singurul care l-a mai văzut a fost fratele său. I-a stat alături timp de aproape o oră, la Spitalul judeţean, unde muribundul a agonizat în urma arsurilor grave.

La ora 18, Etelka Babeş a primit şi ea vestea cutremurătoare. Medicii i-au comunicat atunci, fără a oferi şi alte detalii, că soţul ei murise între timp. Tot ei au recomandat fami­li­ei să ţină închis sicriul până la în­mor­mântare.

„Când am ajuns eu, au zis că nu mai trăieşte. Şi am vrut să mă duc să-l văd… Un doctor mi-a zis că deja este cu fratele lui acolo… şi că a murit şi, dacă noi am avut o familie frumoasă şi am ţinut la el, el îmi recomandă – deci a fost o recomandare prietenească – să rămân cu ultima imagine… Fratele s-a ocupat şi ştiu că şi el a fost şocat, ani de zile a fost şocat.
…Eu trebuia să merg mai departe, aveam datoria de a creşte pe fată şi mi-era frică să nu înnebunesc”, a povestit soţia sa, potrivit Memorialului Sighet.

La 5 martie 1989, în zi de du­minică, la Cimitirul municipal, sute de oameni l-au condus pe ulti­mul drum.

Preotul de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a oficiat două slujbe, acasă şi la cimitir, deşi Babeş îşi luase singur viaţa. Să fi acordat Biserica iertarea păcatelor marti­rului din Braşov?

Liviu Corneliu Babeş a fost comparat cu studentul Jan Palach, care şi-a dat foc, în anul 1969, în piaţa Wenceslas din Praga, în semn de protest faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în anul 1968.

Cazul Babeş a fost instrumentat discret de Securitate. Pe lângă grijile vieţii de zi cu zi, văduva a suportat şi comportamentul cunos­cuţilor.

Foştii prieteni, de teama Securităţii, au rupt legătura cu familia Babeş. „Din martie ’89, ni­meni nu a mai vorbit cu mine. De fri­că, prietenii nu mă mai căutau. Mi-au şi spus că nu vor să ne mai vedem pen­tru că le este frică. Asta e! Totuşi, la ser­viciu nu am avut probleme. Toţi au tăcut.”

Liviu Corneliu Babeş a fost declarat erou martir în iunie 1997, iar o stradă din municipiul reşedinţă îi poartă numele. Autorităţile locale încearcă de câţiva ani să găsească fonduri pentru ridicarea unui monument închinat eroului, scrie AGERPRES.

Comemorare Liviu Corneliu Babeș, la 33 de ani de la sacrificiul suprem

La 33 de ani de la sacrificiul suprem al lui Liviu Corneliu Babeș, comemorarea de la troița din Poiana Brașov a stat sub semnul războiului din Ucraina. După atâția ani, mulți din generația tânără și dintre copii nu știu ce a făcut Liviu Corneliu Babeș pentru libertate. Acestora li s-a adresat văduva sa, Etelka Babeș:

“Pentru copii este mai greu că ei deja trăiesc în altă lume, au alte viziuni, au alte preocupări, dar ar trebui să știe că viața nu e ușoară și fără libertate viața nu are niciun sens (…) Mare îngrijorare. Nu știu, libertatea este tot ce trebuie să prețuiască toți oamenii și omenirea asta. Când vezi că ea începe să fie îngradită ești foarte îngrijorat”.

Ca de fiecare dată, reprezentanții autorităților au depus o coroană de flori la crucea de la baza pârtiei Bradul, notează Radio România Brașov FM.

Liderul novembriștilor, Marius Boeriu spune că nu credea că această parte a lumii va ajunge să se confrunte cu situații chiar mai dificile decât acum 35 de ani:

“Este foarte trist, revoltător, pentru noi cei care am luptat în 1987 – am fost condamnați, deportați totuși – și nu credeam că o să prindem și o perioadă de război chiar în coasta noastră”.